SE CAUTĂ HACKERI Serviciile britanice de securitate caută hackeri condamnaţi penal pe care să îi transforme în adevăraţi agenţi 007 virtuali. Misiunile sutelor de recruţi care vor fi selectaţi sunt ultrasecrete şi extrem de sensibile, motiv pentru care candidaţii vor avea de trecut teste foarte riguroase. Noua campanie face parte din strategia britanică de combatere a spionajului internaţional şi a atacurilor cibernetice. Astfel, printre potenţialii candidaţi au fost incluşi şi hackerii cu fapte penale în cazier. ”În general, forţele armate nu îi exclud în mod necesar pe cei care au făcut obiectul unor condamnări. Fiecare caz individual este examinat în funcţie de calităţile candidatului”, a declarat Philip Hammond, ministrul britanic al Apărării.

Vor exista, aşadar, şi criterii de selecţie: comisiile vor analiza faptele pentru care hackerii au primit sentinţe, datele la care infracţiunile au fost comise, precum şi pedepsele dispuse de instanţă. Nu în ultimul rând, candidaţii vor fi supuşi unor teste de loialitate. ”Dacă pot trece prin procesul de securitate, dacă au talentele pe care le căutăm şi dacă autoritatea de control este mulţumită, de ce să nu-i angajăm?”, spune Michael White, şeful unităţii de luptă împotriva atacurilor cibernetice. Structura de luptă împotriva atacurilor cibernetice va mai avea şi misiunea de a lansa acţiuni online, pentru a proteja interesele britanice. Hackerii recrutaţi vor avea statut de rezervişti şi vor fi subordonaţi militarilor activi din cadrul unităţii.

CEI MAI DE TEMUT Infracţionalitatea în mediul online este una din ameninţările momentului. În luna iulie, agenţia pentru securitate a Marii Britanii, GCHQ, a anunţat că a dejucat 70 de atacuri cibernetice sofisticate fie împotriva reţelei informatice guvernamentale, fie vizând computere ale unor firme industriale. Potrivit statisticii oficiale, 93% dintre marile corporaţii şi 76% dintre micile companii au denunţat spargerea reţelelor şi serverelor proprii.

Hackerii ruşi sunt printre cei mai temuţi. De exemplu, în şapte ani s-au infiltrat în cele mai mari corporaţii şi companii americane, producând pagube de circa 160 de milioane de dolari, bani pe care i-au sustras din conturile a milioane de americani. Aceştia vizează în principal companii sau utilizatori care fac deseori tranzacţii financiare online. Un hacker rus, de exemplu, a reuşit să spargă serverele bursei NASDAQ şi, timp de doi ani, între 2008 şi 2010, a manipulat după bunul plac datele diverselor tranzacţii. În Europa, infracţionalitatea cibernetică a provocat pagube de 300 de milioane de euro numai companiilor. Doi hackeri ruşi, Vladimir Drinkman şi Dmitri Smilianeţ, au fost arestaţi de Poliţia olandeză, la cererea SUA, în timp ce tranzitau Ţara Lalelelor. În 2012, Dmitri Smilianeţ a fost extrădat în SUA, în timp ce Vladimir Drinkman se află încă în custodia autorităţilor olandeze, în aşteptarea extrădării. Alţi trei cei mai periculoşi hackeri de pe planetă sunt încă în libertate, fiind căutaţi de Interpol: ruşii Roman Kotov şi Alexandr Kalinin şi ucraineanul Mihail Ritikov.

SPECIALIŞTI ÎN SLUJBA FURTULUI Cea mai comună tactică o reprezintă accesarea datelor bancare şi executarea unor tranzacţii fictive sau modificarea sumelor reale. De exemplu, Dmitri Smilianeţ câştiga câte zece dolari la fiecare serie de card furată cu datele de identificare ale clientului din SUA, 50 de dolari pentru informaţiile similare ale unui cetăţean european şi câte 15 dolari pentru un canadian. Cei care cumpărau datele pe care el le sustrăgea din serverele sparte au produs pagube de milioane de dolari. Alexandr Kalinin este acuzat, de exemplu, că a spart serverele NASDAQ, între 2008 şi 2010, şi încă se mai calculează paguba, pentru că printre tranzacţiile reale s-au strecurat altele false sau s-au umflat sumele celor reale. Circa 53% dintre marile companii internaţionale listate la bursă au fost fraudate astfel.