Preşedintele bulgar, Rosen Plevneliev, l-a avertizat pe premierul britanic, David Cameron, că măsurile care limitează accesul imigranţilor europeni la indemnizaţiile de şomaj riscă să aducă prejudicii reputaţiei Marii Britanii şi să o izoleze. Într-un interviu publicat în ediţia online a publicaţiei „The Observer” preşedintele bulgar apreciază că Marea Britanie ar trebui să se considere „o mare putere mondială pionieră în materie de integrare” şi că ar trebui să reziste în faţa apelurilor naţionaliste la o înăsprire a legilor pentru a limita imigraţia. „Să izolezi Marea Britanie şi să aduci un prejudiciu reputaţiei sale nu reprezintă cea mai bună cale de a scrie istoria”, a adăugat preşedintele Plevneliev. „Bulgarii îşi pun în prezent numeroase întrebări cu privire la societatea britanică, democratică, tolerantă şi umană”, a subliniat acesta. „Ne aflăm în prezent în faţa unei Marii Britanii în care se scrie istoria unei basculări către izolare, naţionalism şi a unei abordări politice pe termen scurt?”, s-a alarmat preşedintele bulgar. Declaraţia sa a venit după ce premierul britanic, David Cameron, a anunţat că solicitanţii de locuri de muncă veniţi din UE nu vor putea pretinde, începând cu 2014, indemnizaţie de şomaj în primele trei luni ale sejurului lor în Marea Britanie. Această măsură urmăreşte să împiedice persoanele să abuzeze de sistemul de protecţie socială britanic.

Ca şi în alte opt ţări, cetăţenii români şi bulgari, care nu au în prezent dreptul de a exercita un număr limitat de meserii, vor avea, începând cu 1 ianuarie 2014, acces liber la piaţa muncii din Marea Britanie. Numeroşi britanici se tem de un aflux de români şi bulgari începând cu 1 ianuarie 2014. Libera circulaţie alimentează temerile Marii Britanii, pe fondul unui euroscepticism exacerbat, la fel ca instalatorul polonez la vremea sa. Guvernul britanic nu se mai hazardează să ofere vreo previziune oficială cu privire la numărul imigranţilor care ar putea veni începând din 2014, dar cifrele care circulă variază între 30.000 şi 70.000 pe an. Problema este sensibilă într-o ţară care a cunoscut o imigraţie puternică din Europa după extinderea UE din 2004. Circa 640.000 de persoane care trăiesc în Marea Britanie au venit din Polonia, a doua ţară din care provin imigranţii după India, potrivit cifrelor oficiale care datează din 2012. În realitate, ar fi peste un milion, potrivit comunităţii poloneze.

Temerile se cristalizează în special în jurul rromilor, a căror prezenţă cu genţi şi cărucioare în Hyde Park, în faţa unor hoteluri de lux, generează profunde nemulţumiri. În cochetele apartamente ale Centrului cultural român, comunitatea deplânge faptul că este arătată cu degetul în acest fel. Potrivit ambasadorului român la Londra, Ion Jinga, majoritatea concetăţenilor săi care imigrează în Marea Britanie au mai puţin de 35 de ani şi nu sunt o povară pentru sistemul de ajutoare sociale.

Franţa a avut, de exemplu, o altă atitudine faţă de imigraţie. Oficialii de la Paris au anticipat ridicarea restricţiilor dublând, în octombrie 2012, numărul de meserii accesibile, care a trecut de la 150 la 291, în sectoare în care angajatorii se confruntă cu probleme în a găsi forţă de muncă. A fost suprimată, de asemenea, o taxă pe care trebuia să o plătească angajatorul pentru a lucra cu români şi bulgari. În Germania, recentele date ale Agenţiei germane pentru Ocuparea Forţei de Muncă au dezvăluit că numărul românilor şi bulgarilor care primesc alocaţii sociale minime Hartz IV în 2013 era de 38.800 de persoane şi s-a dublat în doi ani. Cele 38.800 de persoane nu reprezintă totuşi decât 9% dintre românii şi bulgarii care locuiesc în Germania. Ca o comparaţie, pentru celelalte naţionalităţi, media este de 15,4%.