Cetãţenii din România şi Bulgaria vor avea dreptul sã vinã în Marea Britanie dacã desfãşoarã activitãţi independente sau îşi deschid propriile afaceri, fiind obligaţi însã sã prezinte garanţii cã nu vor apela la fonduri publice. Acest sistem rãmîne însã subiectul unor controverse, fiind chiar suspendat temporar în 2004, din cauza acuzaţiilor cã nu a fost gestionat corespunzãtor. De la relansarea programului, prin introducerea unui test, planul a devenit un filtru credibil în sistemul imigraţiei.

România şi Bulgaria au primit permisiunea de a adera la Uniunea Europeanã în 2007, însã admiterea lor este însoţitã de unele condiţii speciale. Dacã vor continua reformele şi vor respecta criteriile europene, vor obţine treptat toate avantajele pe care le oferã accesul în spaţiul comunitar. Acest lucru înseamnã în primul rînd cã cele douã ţãri vor putea desfãşura comerţ liber cu celelalte state membre, iar cetãţenii lor se vor putea deplasa nestingherit în cea mai mare piaţã a muncii din lume. Românilor şi bulgarilor le rãmîn şi alte opţiuni pentru Marea Britanie, cum ar fi obţinerea unui permis de muncã sau integrarea într-un program destinat imigranţilor specializaţi. Ei vor avea dreptul sã se stabileascã acolo pentru înfiinţarea unei afaceri. În plus, cei care vor studia în Marea Britanie vor avea dreptul sã lucreze cu jumãtate de normã. Restricţiile vor dura şapte ani, dupã care bulgarii şi românii vor avea aceeaşi libertate de deplasare ca şi omologii din alte state europene.

Potrivit cifrelor oficiale, între 7.100 de români şi bulgari au depus cereri de intrare în Marea Britanie în ultimii doi ani şi doar o mie au fost acceptaţi. Ei se adaugã unei comunitãţi deja existente, ce numãrã circa 20.000 de membri. Alţi 6.000 de imigranţi din cele douã state, care se aflau pe teritoriul britanic, au primit permise de şedere. Aproximativ 2.300 se aflau în Marea Britanie de cel puţin cinci ani, beneficiind astfel de dreptul de rezidenţã permanentã. Numãrul real al imigranţilor ar putea fi însã mai mare, comunitatea de români putînd ajunge chiar la 40.000 de membri.

Şi Germania intenţioneazã sã impunã restricţii imigranţilor români şi bulgari. Acestea au nemulţumit muncitorii români şi bulgari, care vãd Germania drept o sursã importantã de locuri de muncã, ambele state balcanice fiind, în linii mari, dependente de sumele considerabile de bani pe care aceştia le trimit acasã. Anul trecut, muncitorii români au trimis în ţarã 4,3 miliarde de euro, iar cei bulgari 860 de milioane. Germania intenţioneazã sã impunã acelaşi regim de restricţii pe care le aplicã şi Poloniei şi altor şapte state est-europene care au derat în 2005. Şapte ani mai tîrziu va avea loc evaluarea finalã, în funcţie de rata şomajului, a dezvoltãrii economice şi a cererii de muncitori calificaţi din Germania. În cazul în care starea economiei o impune, restricţiile ar putea fi extinse pînã în 2014. Germania va adopta aceste mãsuri în urmãtoarele sãptãmîni, în paralel cu ratificarea tratatului de aderare a Bulgariei şi României de cãtre Parlamentul german.