Pictorii români şi-au început cariera artistică prin a fi peisagişti, aceştia manifestînd o preferinţă aparte pentru ilustrarea naturii în lucrările lor. Chiar dacă peisajul terestru a fost cel mai aproape de gîndirea şi de structura lor mentală, artiştii plastici autohtoni au pictat orice tip de peisaj, inclusiv cel marin. „Pictorii români au descoperit marea, în primul rînd, prin intermediul unor călătorii pe care le-au făcut în tinereţe, de la Paris la Barbizon şi apoi în Bretania, erau drumuri tradiţionale pentru plasticienii români şi pentru toţi cei care studiau, în acea vreme, în capitala mondială a artei. Apoi, au redescoperit marea prin intermediul Balcicului şi al coastei Mării Negre”, a declarat directorul Muzeului de Artă din Constanţa, dr. Doina Păuleanu.

Din patrimoniul Muzeului de Artă, fac parte peste 7.000 de opere de artă, create de artişti plastici din perioada modernă şi contemporană. Printre temele ilustrate în picturile cuprinse în colecţiile permanente ale instituţiei muzeale se numără şi marea, care a fost prezentată, de cele mai multe ori, în culorile sale naturale, liniştită, ca un ţinut mirific. Chiar dacă, în general, pictorii români nu au realizat lucrări marine, ca subiect în sine, în foarte multe dintre lucrările realizate pe litoralul românesc, începînd cu Dobrogea şi terminînd cu Balcicul, marea este un element prezent. Marea apare în ipostaza ei strălucitoare, de vară, în care valurile şi furtunile nu ameninţă nimic din echilibrul acestei naturi aproape paradisiace.

Printre pictorii care au abordat această temă şi ale căror tablouri fac parte din patrimoniul Muzeului de Artă se numără şi Gheorghe Petraşcu, artist care aduce în centrul atenţiei ţărmul (de pe care marea este privită sau care este privit de pe mare). Printre lucrările în care Petraşcu a pictat marea, tablouri care fac parte din colecţiile muzeului constănţean, se numără: „Femeie la mare”, „Peisaj la Veneţia” şi „Privind marea la Mangalia”. „În general, la Petraşcu, ţărmul este cel pe care surprinde siluete feminine în ţinute diafane, privind visătoare către mare”, a precizat criticul de artă Doina Păuleanu.

La pictorii din perioada impresionistă, cum ar fi Nicolae Dărăscu şi Jean Alexandru Steriadi, marea apare cu reflexe şi lumini, dar şi alături de un element de stabilitate, care este, de obicei, o structură arhitectonică. Marea este ilustrată de Nicolae Dărăscu şi în tablourile „Veneţia” şi „Veneţia (Bărci la Veneţia)”, ambele realizate în ulei pe pînză şi expuse pe simele Muzeului de Artă. Jean Alexandru Steriadi a pictat marea în tablourile „Mahoanele părăsite” şi „Corăbii în port”, lucrări care pot fi admirate în sălile instituţiei muzeale.

De asemenea, această temă a fost abordată şi de Vasile Popescu, creatorul unor peisaje minunate din Constanţa, cum ar fi „Portul Constanţa”, de Lucian Grigorescu, el însuşi dobrogean, dar şi de Corneliu Baba, însă cu mai puţină deschidere. „Pictorii au dat mării şi apei locul cuvenit, dar marinele, cu vapoare şi porturi, nu au fost foarte mult abordate”, a concluzionat directorul Muzeului de Artă, dr. Doina Păuleanu.