Participanţi la „Marea Unire de la Marea Neagră”, personalităţi marcante ale istoriei de ieri şi de astăzi, cu o experienţă extraordinară în cercetare pe şantierele arheologice din întreaga lume şi în biblioteci, câţiva dintre distinşii invitaţi ai evenimentului au acceptat să ne spună câteva cuvinte en avant. Îi puteţi asculta şi admira la Muzeul de Istorie Naţională şi Arheologie Constanţa, din ziua de 26 octombrie, ora 11.00 şi până în data de 28 octombrie 2018, în sesiuni de comunicări ştiinţifice.

„Anului Centenarului i-am alocat cele mai mari eforturi. Am realizat cu Destin Bucovinean, la Mănăstirea Putna, un proiect care se numește Fântâna Albă. Golgota neamului. Se vorbește despre soarta românilor din Bucovina. Consemnăm dorința bucovinenilor de a se întoarce în țară. Am participat la Suceava la câteva conferințe dedicate Centenarului. La conferința de la Constanța voi vorbi despre românii bucovineni care au participat la Marea Unire. Este o dată importantă și noi, bucovinenii, comemorăm pe înaintașii care au făurit unirea. Cei din Cernăuți, în colaborare cu cei din Rădăuți, vor realiza o Conferință în preajma Centenarului. La Cernăuți l-am avut în concert pe marele cântăreț Nicolaie Furdui Iancu. Și românii din nordul Bucovinei sunt conectați la spiritul Centenarului. Ne întoarcem, împreună, la acele valori morale care au creat România Mare” - Academician Alexandrina CERNOV

„Mă bucur că, după ani de zile, la Muzeul de Istorie Națională și Arheologie Constanța s-au reluat manifestările de înalt nivel științific național și internațional. Constat că viața științifică și culturală din orașul și din județul Constanța au primit un nou impuls, așa cum se întâmpla în urmă cu ani de zile.Specialiști din întreaga țară participă, în aceste zile, la Simpozionul „Marea Unire de la Marea Neagră”, unde vor dezbate principalele probleme în domeniu, din preistorie până în secolul al XX-lea. Consider că merită felicitări atât noua conducere a muzeului, cât și reprezentanții Asociației care a câștigat acest proiect finanțat de Ministerul Culturii și Identității Naționale, pentru organizarea acestui eveniment deosebit de important pentru promovarea istoriei noastre naționale.Noi, cei din Ardeal, ne bucurăm foarte mult că românii din întrega țară sărbătoresc Marea Unire de la 1 Decembrie 1918, zi în care Transilvania, Banatul, Crișana și Maramureșul s-au unit cu România. Dar, și mai mult, ne bucurăm că spiritul național rămâne activ, rămâne viu” – Prof.univ.dr. Gheorghe LAZAROVICI, unul dintre pilonii arheologiei româneşti.

„Acum, în anul 2018, când toți românii sărbătoresc Centenarul Marii Uniri, noi, dobrogenii, sărbătorim și împlinirea a 140 de ani de la Unirea Dobrogei cu România. Prin urmare, organizarea unui sesiuni științifice de o asemenea anvergură, dedicată celor două momente deosebit de importante pentru istoria noastră națională, la care s-au înscris 135 de istorici din întreaga țară, dar și din Basarabia și Bucovina, reprezintă un succes, consider eu, pentru instituția noastră. Comunicările științifice sunt organizate pe secțiuni: Preistorie; Greco-romană, Bizantină și Medievală; Numismatică, Modernă și Contemporană.Aș menționa și faptul că Proiectul „Marea Unire de la Marea Neagră”, depus la Ministerul Culturii și Identității Naționale de Asociația Eurocult, este singurul proiect declarat câștigător de minister pentru județul Constanța. Mai mult, în proiect este prevăzută și publicarea, în condiții grafice deosebite, a 3.000 de volume în care vom include comunicările științifice susținute în timpul sesiunii. Acestea vor ajunge în biblioteci și instituții de cultură din întreaga țară.Sub semnul Centenarului, noi am mai organizat la sediul Muzeului de Istorie Națională și Arheologie Constanța, pe parcursul acestui an, diverse activități științifice și culturale, dar sesiunea științifică „Marea Unire de la Marea Neagră” va rămâne, consider eu, cel mai important eveniment științific și cultural prin care noi, dobrogenii, împreună cu români din toate provinciile istorice românești, am marcat Centenarul Marii Uniri a românilor și Unirea Dobrogei cu România” - Cercet.șt.dr. Sorin Marcel COLESNIUC, Director General al Muzeului de Istorie Națională și Arheologie Constanța.

„Centenarul Marii Uniri de la 1918 află arheologia dobrogeană și pe cei care o slujesc împlinind vizionarul proiect de cercetare schițat de Vasile Pârvan în două numere din Convorbiri literare la debutul secolului trecut (1906). Simpla enumerare a marilor șantiere care funcționează astăzi în cuprinsul celor două județe dobrogene vorbește de la sine. Cercetările arheologice sistematice se desfășoară acum cu frecvență anuală laTropaeum Traiani(Adamclisi) șiHistria, laCapidavașiUlmetum (Pantelimonul de Sus), la Hârșova - tell și la cetateaCarsium, la Albești și Păcuiul lui Soare, laDurostorum(Ostrov) șiNoviodunum(Isaccea), laArgamum(Jurilovca) și Maliuc - Taraschina, la Nufăru și(L)ibida(Slava Rusă) șiHalmyris(Murighiol), ori - premieră națională a ultimilor ani - investigând subacvatic epava romanăla sud de Gura Portiței (Epava Rusu)șiplatoul continental al Mării Negre.Cele două mari instituții ale Dobrogei, MINAC și ICEM Tulcea, deținătoare ale unui patrimoniu istoric fabulos, au parte astăzi de o generație de muzeografi și cercetători talentați, dinamici și care propun excelența. Împreună cu colegii și prietenii de la Constanța sau Tulcea - noi toți ceilalți, români și străini, profesori și cercetători venind din mediul universitar, al Academiei Române sau din instituții subordonate Ministerului Culturii, devotați patrimoniului arheologic dobrogean - avem toate motivele să privim spre viitor cu seriozitate și multă speranță” - Prof.univ.dr. Ionuț Opriș, Președintele Comisiei Naționale de Arheologie.

„La prima vedere ar părea o provocare subiectul propus pentru dezbatere la Conferința de la Constanța, „Marea Unire de la Marea Neagră”. Ideea este originală și dacă privim lucrurile mai profund, Marea Neagră a participat la unire alături de Chișinău, Cernăuți și Alba Iulia. Primul centru al Mișcării Naționale al Românilor Basarabeni, imediat după Revoluția rusă din februarie 1917, a fost la Odesa. Centre ale militarilor moldoveni s-au constituit și la Simferopol, Sevastopol, etc. Basarabenii au participat și pe frontul dobrogean alături de ardeleni, bucovineni, etc. Cu aceasta au contribuit la renașterea națională a românilor basarabeni. Mai târziu au asigurat securitatea și apărarea hotarelor naționale de pe Nistru. Așadar, Marea Neagră a fost un element important al unirii românilor de la 1918” - Ion NEGREI, fost viceprim ministru, cercetător la Institutul de Istorie al Academiei de Ştiinţe a Moldovei.

„Consemnarea unui Centenar de la Unirea tuturor Românilor, sărbătoare de importanță majoră pentru întreaga comunitate românească, a debutat la 21 noiembrie 2017, la Chișinău, când s-au celebrat 100 de ani de la constituirea Sfatului Țării - primul Parlament al Basarabiei, organul care a votat la 27 martie 1918 unirea Republicii Democratice Moldovenești cu Patria Mamă România și continuă, în aceste zile la Constanța, în cadrul conferinței științifice „Marea Unire de la Marea Neagră”, ce vine să reîntregească ciclul de acțiuni de celebrare a constituirii statului național unitar român și împlinirea a 140 de ani de la alipirea Dobrogei la România.Cu mult mai semnificativ este faptul că cei care au stat la pregătirea acestui eveniment au reușit să organizeze marcarea unui moment crucial din destinul poporului nostru și să adune la această acțiune de înaltă încărcătură academică, științifică, dar și sentimentală, participanți din România, dar și din afara granițelor.Se cuvine astăzi să-i aducem generației Marii Uniri prinosul nostru de recunoștință, tuturor celor care, prin acțiunile viguroase a sentimentelor de patriotism, au stat la temelia acestui important eveniment.Ca reprezentantă a Basarabiei, țin să aducem un omagiu de recunoștință intelectualității basarabene, celor care cu o sută de ani în urmă au reprezentat una dintre cele nouă surori (provincii istorice: Oltenia, Muntenia, Dobrogea, Moldova (Vechiul Regat) și Bucovina, Transilvania, Banat și Crișana-Maramureș,) reunite la România; celor care au reușit la 24 ianuarie 1918 să proclame independența Republicii Democratice Moldovenești, iar la 27 martie 1918 să adopte Actul de reunire a Basarabiei cu Patria-mamă – România, realizând, astfel, dezideratul fundamental al românilor basarabeni, care timp de peste un veac au îndurat jugul ocupației țariste, celor care au scos Basarabia din cei 106 ani de iobăgie spirituală și politică.Astăzi, la o distanță istorică de 100 de ani, Marea Unire din 1918 apare drept momentul fast al istoriei contemporane a românilor. A fost și rămâne un act de dreptate istorică, un triumf al voinței și dreptului imprescriptibil al poporului român de a trăi în libertate și demnitate în perimetrul neciuntit al pământului străbun. A fost și rămâne împlinirea idealului pentru care au luptat și s-au jertfit generațiile de înaintași. Astăzi, când trăim vremuri tulburi, solidaritatea și cooperarea noastră este vitală” - Conf.univ.dr. Silvia CORLĂTEANU-GRANCIUC, secretar științific al Institutului de Istorie, Chișinău.