Creștinul împovărat de griji, prins fără de voie în iureșul cotidianului agasant, găsește la Mănăstirea Dervent, de cum îi trece poarta din lemn cu două canaturi, tihna mult râvnită, limpezimea gândurilor și o oază de răcoare, în mijlocul unei veri caniculare. În acest spațiu binecuvântat de Dumnezeu cu cruci de leac și cu izvor tămăduitor, unde trandafirii cresc laolaltă cu cactușii bine rânduiți în glastre din piatră, ospitalitatea părintelui stareț Andrei Tudor îi face pe pelerini să se simtă ca la ei acasă.

Acest sentiment l-au trăit și participanții la simpozionul „Dobrogea în timpul Primului Război Mondial”, care, după cum a menționat unul dintre moderatorii săi, Ionuț Druche, este inclus în cadrul proiectului „Preoți militari dobrogeni în Primul Război Mondial”, inițiat și susținut, în 2016, de Arhiepiscopia Tomisului, în contextul împlinirii a 100 de ani de la intrarea României în marea conflagrație mondială. Evenimentul s-a deschis cu o slujbă de pomenire a preoților militari trecuți la Domnul, sâvârșită în biserica mănăstirii, unde la final s-a cântat emoționantul „Imn al eroilor”. După aceea, gazda manifestării, starețul Mănăstirii Dervent, arhimandritul Andrei Tudor, și-a condus oaspeții în răcoroasa și impunătoarea biserică, aflată în construcție, ridicată întru pomenirea Sfântul Iachint de la Vicina. Moderatorii întâlnirii, la care au luat cuvântul istorici și alți oameni de cultură din Constanța, Tulcea și Bacău, au fost protosinghelul asist. univ. dr. Maxim Vlad, directorul Editurii Arhiepiscopiei Tomisului, Ionuț Druche, și directorul Filialei Constanța a Muzeului Militar Național „Regele Ferdinand I”, dr. Costin Scurtu. Printre cei care au susținut comunicări s-au numărat: prof. univ. dr. Valentin Ciorbea și prof. univ. dr. Stoica Lascu de la Facultatea de Istorie şi Ştiinţe Politice a Universității „Ovidius” din Constanţa, membri asociați ai Academiei Oamenilor de Știință din România, şeful Serviciului Judeţean Constanţa al Arhivelor Naţionale, dr. Virgil Coman, directorul Bibliotecii Judeţene „Ioan N. Roman”, dr. Corina-Mihaela Apostoleanu, preşedintele Asociaţiei Cultul Eroilor „Regina Maria” Constanţa, colonel (r) Remus Macovei, expert dr. Andreea Croitoru de la Muzeul Marinei Române, comandor (r) dr. Ioan Damaschin, scriitorul Ovidiu Dunăreanu și profesorul tulcean Nicolae Rădulescu.

La recomandarea starețului Mănăstirii Dervent, arhimandritul Andrei Tudor, toate comunicările incluse în cadrul simpozionului vor fi cuprinse într-un volum.

MĂRTURII CUTREMURĂTOARE DIN MARELE RĂZBOI

După ce gazda manifestării, părintele stareț Andrei Tudor, a luat cuvântul, binecuvântând evenimentul, simpozionul a fost deschis de prof. univ. dr. Stoica Lascu de la Facultatea de Istorie şi Ştiinţe Politice a Universității „Ovidius”, care a vorbit despre modernizarea Dobrogei în cadrul Statului Român (1878 - 1916) și reîntregirea ei în contextul reechilibrării teritoriale în sud-estul european. Apoi a luat cuvântul profesorul tulcean de istorie Nicolae Rădulescu, care a evocat momente ale istoriei Dobrogei în vremea Războiului pentru Întregire (1916-1918).

În încercarea de a arăta efectul inimaginabil de dureros pe care marea conflagrație l-a avut asupra omului simplu, scriitorul Ovidiu Dunăreanu, care a copilărit și își petrece vacanțele la Ostrov, la câțiva kilometri de Mănăstirea Dervent, „acest punct de rezistență românească la Dunărea de sud-vest”, a dat citire unui tulburător pasaj din cel mai recent volum al său: romanul „Lumina îndepărtată a fluviului”. În aceeași notă, dr. Andreea Croitoru de la Muzeul Marinei Române (MMR) a vorbit despre eroii care și-au pierdut viața pe front și despre supraviețuitori, cerându-și scuze pentru „duritatea unor descrieri” care reflectau ororile Marelui Război. Dr. Croitoru a făcut apel la mărturiile supraviețuitorilor, menționând că MMR deține în arhivele sale jurnale de bord ale unor militari care au participat la acest război devastator. Discursul specialistului MMR a fost „pregătit” de comunicarea comandorului (r) Ioan Damaschin, care a vorbit despre Marina Română la Dunăre în Primul Război Mondial. În același ton memorialistic, făcând apel la documente de arhivă, şeful Serviciului Judeţean Constanţa al Arhivelor Naţionale, dr. Virgil Coman, a adus în prim-plan memoriul sublocotenentului de rezervă Iordan Ivanciu din Regimentul 74 Infanterie, căzut prizonier în Bulgaria, în urma luptelor de la Turtucaia din 1916.

PREOȚII MILITARI, „DOCTORI” PENTRU SUFLET ȘI TRUP

O comunicare importantă inclusă în cadrul simpozionului, în ton cu specificul locului și cu proiectul de comemorare a preoților militari, a fost susținută de protosinghelul dr. Vlad Maxim. Acesta a evocat primele preocupări de introducere instituționalizată a asistenței religioase în rândul armatei, oprindu-se asupra anului 1850, când Barbu Știrbei a instituit un preot pe lângă fiecare regiment. După aceea, inclusiv în Primul Război Mondial, preoții militari, asimilați în Armata Română gradului de locotonent, aveau misiunea de a ține ridicat moralul soldaților, de a le întări credința în izbândă și în valorile patriei. Părintele Vlad Maxim a mai menționat că aceștia erau încurajați să înființeze cercuri culturale, sub forma șezătorilor în care se făceau lecturi publice sau se cânta, pentru a abate gândurile de la ororile războiului. Preotul militar mai avea misiunea de a spovedi și împărtăși cu acordul comandantului, de a săvârși Sfânta Liturghie și de a binecuvânta trupa la plecarea din garnizoană. De asemenea, se ocupa și de înmormântare, după ce era constatat decesul și era eliberat certificatul de deces. Când condițiile permiteau, punea și o cruce la căpătâiul celui trecut în veșnicie, în caz contrar notându-și doar numele într-un carnet. În timpul războaielor, preoții militari erau mâna dreaptă a medicilor și chiar se interesau de mâncarea și curățenia corporală ale soldaților și se preocupau de copiii orfani din satele prin care treceau.

De asemenea, directorul Editurii Arhiepiscopiei Tomisului, Ionuț Druche, a vorbit despre „Preoții militari dobrogeni în Primul Război Mondial”. Acesta a menționat că a găsit în arhive 22 de preoți militari: 13 în județul Constanța, cinci din județul Tulcea și patru din Cadrilater.

MĂNĂSTIREA DERVENT, CENTRU DE ȘTIINȚĂ ȘI CERCETARE

„Mănăstirea de la Dervent se înscrie într-un fenomen, acela că mănăstirile noastre devin centre de știință și de cercetare”, a spus prof. univ. dr. Valentin Ciorbea de la Facultatea de Istorie a Universității „Ovidius”. Acesta a adus în discuție tradiția seculară a conlucrării dintre Biserică și Armată, amintind că pe 26 iulie se împlinesc 540 de ani de la Bătălia de la Războieni, dusă de Ștefan cel Mare împotriva otomanilor conduși de sultanul Mehmet al II-lea, și de faptul că, la 20 de ani de la acel eveniment, domnul Moldovei a ridicat pe osemintele oștenilor căzuți în luptă celebra Mănăstire de la Războieni. De asemenea, prof. univ. dr. Valentin Ciorbea a amintit și de faptul că în acest an se împlinesc 20 de ani de la înființarea Serviciului Religios al Armatei. El le-a oferit părintelui stareț Andrei Tudor și lui Ionuț Druche câte un exemplar din cel mai recent număr al revistei anuale „Misiunea”, publicată de Centrul de Cercetare a Conlucrării Bisericii Ortodoxe cu Armata Română „General Paul Teodorescu”, cu sediul la Mănăstirea Dintr-un Lemn.

În cadrul simpozionului „Dobrogea în timpul Primului Război Mondial” au mai luat cuvântul prof. univ. dr. Vasile Spiridon de la Universitatea „Vasile Alecsandri” din Bacău, preşedintele Asociaţiei Cultul Eroilor „Regina Maria” Constanţa, colonel (r) Remus Macovei, prof. Floarea Calenic din Tulcea, prof. Florin Dionisi Bătrânac, directorul Asociației Culturale „Astra Dobrogeană”, prof. Daria Nicolae, jurnalistul Valentin Coman. Neputând fi prezentă la eveniment din motive obiective, expert dr. Alexandrina Cuțui de la Muzeul Național al Bucovinei din Suceava a trimis organizatorilor comunicarea cu tilul „Evoluția Bisericii Ortodoxe în Basarabia (1812 - 1918)“, pentru a fi publicată în volumul colectiv al simpozionului.

Directorul Bibliotecii Judeţene „Ioan N. Roman”, dr. Corina-Mihaela Apostoleanu, a încheiat comunicarea vorbind despre George Topîrceanu, autorul „Baladelor vesele și triste”, și despre memoriile sale de război din Turtucaia, „Golgota românilor”.

Citește și:

Preoți dobrogeni cu crucea-n frunte, în Primul Război Mondial

„Misiunea” continuă

„Preoţi militari dobrogeni în Primul Război Mondial”

Dublă lansare de carte dedicată României în Primul Război Mondial

Centenarul intrării României în război, evocat la New York

„Constanța în anii Marelui Război“, la Bibliotecă

Preoți militari dobrogeni care au slujit în Primul Război Mondial

Arhiepiscopia comemorează un preot militar care a slujit în Oltina

Un preot căpitan care a slujit în Constanța este cinstit în weekend