Sîmbătă seara, la Lisabona, Marele Zid Chinezesc şi Mausoleul Taj Mahal au fost proclamate printre noile Minuni ale Lumii moderne, acestea fiind votate de circa 100 de milioane de persoane ce au participat la un concurs organizat în acest scop. Pe lîngă aceste două situri, dintre cele şapte noi Minuni ale Lumii mai fac parte: cetatea Petra din Iordania, Colosseumul din Roma, statuia lui Iisus Hristos Mîntuitorul (Cristo Redentor) de la Rio de Janeiro, ruinele incaşe ale oraşului Machu Picchu din Peru şi fosta cetate maya de la Chichen-Itza, din Mexic. Piramidele de la Gizeh, singura Minune a Antichităţii care a rezistat trecerii timpului, au fost declarate de organizatori în afara concursului, pe motiv că sînt deja “minuni de onoare ale lumii”.

Internauţii au putut alege încă din luna ianuarie siturile preferate, dintr-un număr de 21 de monumente selecţionate. Lista cu monumentele cîştigătoatre a fost făcută publică sîmbătă seara, pe stadionul Da Luz din Lisabona, în cursul unei gale asemănătoare cu cetremoniile de deschidere a Jocurilor Olimpice. Această superproducţie, retransmisă în peste 100 de ţări, cu o audienţă estimată la aproximativ 1,6 miliarde de telespectatori, s-a deschis cu o carte uriaşă în culori aurii, pe care au defilat cele şapte minuni ale Antichităţii. Cartea a fost înlocuită, pe scena de 6.500 de metri pătraţi, de un calculator uriaş, simbolul voturilor acordate la concurs de milioanele de internauţi din toată lumea. Înainte de anunţarea rezultatelor concursului, cei peste 40.000 de spectatori de pe stadionul Da Luz au asistat la un mini-concert al cîntăreţei americane Jennifer Lopez, care a interpretat cîteva din principalele sale succese.

Ideea organizării concursului pentru desemnarea celor şapte noi minuni ale lumii a fost lansată de cineastul elveţian Bernard Weber, cu scopul de a completa lista minunilor Antichităţii, alese în jurul anului 200 înainte de Hristos, dintre care astăzi nu mai există decît piramidele. Această listă include Templul lui Artemis de la Efes, grădinile suspendate din Babilon, Mausoleul din Halicarnas, Colosul din Rhodos, Farul din Alexandria, Statuia lui Zeus din Olimp şi Piramida lui Keops. Iniţiativa nu s-a bucurat, totuşi, de un sprijin unanim, fiind contestată în primul rînd de UNESCO, instituţia ce repertoriază patrimoniul mondial şi care s-a desolidarizat total de acest proiect. Lista Patrimoniului Mondial al Umanităţii numără 851 de situri şi include nu doar monumente, ci şi ansambluri mai largi precum centrele unor oraşe, peisaje modelate de om sau medii naturale.