Reputatul istoric prof. univ. dr. Gheorghe Buzatu revine la Constanţa, la invitaţia Facultăţii de Istorie şi Ştiinţe Politice (FISP) a Universităţii „Ovidius”, astăzi, de la ora 15.00, pentru a lansa un volum de referinţă pentru istoria României din cel de-Al Doilea Război Mondial: „Mareşalul Antonescu. Forţa destinului. O biografie”. Evenimentul editorial are loc în Amfiteatrul 102 al Campusului I. Despre personalitatea autorului va vorbi decanul FISP, lect. univ. dr. Emanuel Plopeanu, iar volumul va fi prezentat de prof. univ. dr. Valentin Ciorbea. Cartea, publicată la Editura Tipo Moldova din Iaşi, însumează peste 800 de pagini şi este inclusă în colecţia Opera Omnia a istoricului Gheorghe Buzatu, dar şi în colecţia „Românii în istoria universală”, vol. 350.

Reporter (Rep.): Preocupările dvs. privind România în cel de-Al Doilea Război Mondial sunt materializate editorial în cărţi de referinţă pentru bibliografia de specialitate. În acest context, i-aţi dedicat Mareşalului Ion Antonescu o serie de studii, reunite în volume, iar recent, i-aţi elaborat o biografie. De ce o asemenea carte?

Gheorghe Buzatu (G. B.) Pentru mine şi colegii mei de la Centrul de Istorie şi Civilizaţie Europeană din cadrul Filialei Iaşi a Academiei Române, anul 2012 a fost unul rodnic, înglobând 27 de volume din seria de documente din arhiva lui C. Z. Codreanu, mai multe tomuri despre Bicentenarul raptului Basarabiei (1812-2012), am finalizat reeditarea integrală a monumentalei „Istorii a Românilor” (volumele I-XII) datorată inegalabilului Nicolae Iorga, dar vă rog să observaţi că pun mai presus de toate această lucrare despre Mareşalul Ion Antonescu. I-am consacrat până acum, singur sau în colaborare, cel puţin 25 de volume, fără îndoială prea puţin, în raport cu epoca şi personalitatea celui evocat. De altfel, şi „acest Antonescu” nu reprezintă decât... o biografie, şi anume, lucru precizat pe pagina de gardă, prima ediţie, situaţie în care, pe moment, sunt preocupat de ediţia secundă, care va fi - trebuie să fie! - superioară celei dintâi, sub toate raporturile.

Rep.: Să înţeleg că veţi continua să lucraţi pe marginea acestui subiect.

G. B.: Nu exagerez de fel dacă precizez în context că, pe măsură ce scriu, mă gândesc deja la… ediţia a III-a, dat fiind că teme precum Mareşalul Antonescu şi Al Doilea Război Mondial nu pot fi epuizate, fie numai dacă avem în seamă dezbaterile actuale şi imensul material documentar pe care l-am adunat, rod al unor investigaţii de mai multe decenii în toate marile biblioteci şi arhive din ţară şi din lume - Rusia, SUA, Marea Britanie, Franţa şi Germania. Îl rog pe cititor să admită că, într-un asemenea cadru, nu sunt dispus să fac presupuse concesii ori să adopt anume „tipare”, ci să realizez un Antonescu care să fie cât mai aproape de adevăr, ceea ce depinde, în concepţia mea, de o serie de factori. Este obligaţia istoricului, la urma urmelor, să-şi închipuie că undeva/cândva/cumva, Antonescu însuşi şi-ar citi biografia… Este prea mult ori dimpotrivă, prea puţin?! (Va urma).