Preşedintele Parlamentului de la Chişinău, Marian Lupu, care deţine şi funcţia de preşedinte interimar al R. Moldova, renunţă să candideze la funcţia de preşedinte. Anunţul a fost făcut ieri, într-un briefing de presă. Marian Lupu şi-a motivat decizia prin faptul că unii politicieni susţin că responsabilitatea pentru nealegerea preşedintelui va cădea asupra lui, dacă va candida. Lupu a precizat că formaţiunea sa va rămâne membru al Alianţei pentru Integrare Europeană. Lupu a chemat partidele parlamentare să dialogheze pentru identificarea unei candidaturi de compromis, pentru a asigura succesul alegerilor repetate care se vor desfăşura la 15 ianuarie. Marian Lupu şi-a anunţat decizia după ce în ajun AIE a decis să stabilească un nou scrutin pentru data de 15 ianuarie. Conform acordului de constituire a AIE, Marian Lupu este candidatul acesteia la funcţia de preşedinte. Totuşi, colegul său de alianţă, premierul Vlad Filat, a criticat de mai multe ori insistenţa lui Marian Lupu de a candida pentru funcţia de preşedinte, lăsând să se înţeleagă că tocmai din această cauză nu este ales preşedintele. Filat a declarat de mai multe ori că, dacă va candida şi la noul scrutin, Marian Lupu va purta responsabilitatea pentru declanşarea alegerilor anticipate. Şi opoziţia comunistă a anunţat că nu va vota nici într-un caz candidatura lui Marian Lupu, optând pentru identificarea unui candidat independent.

Decizia lui Lupu va afecta Partidul Liberal, deoarece acordul de constituire a AIE prevede că după ce Lupu va ajunge preşedinte, liderul PL, Mihai Ghimpu, va fi ales preşedinte al Parlamentului. Marian Lupu a candidat de trei ori, fără succes, la funcţia de preşedinte, de două ori la sfârşitul anului 2009 şi la 16 decembrie curent. După ultima tentativă eşuată din 16 decembrie, Parlamentul va organiza alegeri repetate la 15 ianuarie. În caz de eşec, Legislativul va fi dizolvat şi vor fi organizate din nou alegeri parlamentare anticipate. R. Moldova nu are un preşedinte ales de mai bine de doi ani, timp în care două parlamente au fost dizolvate şi au fost organizate trei scrutine parlamentare. Politicienii de la Chişinău urmează, astfel, să identifice un candidat comun pentru funcţia de preşedinte, pentru a pune capăt acestei crize politice.