Marii deponenţi care şi-au păstrat banii la cele mai mari bănci cipriote vor pierde 8,3 miliarde de euro în urma restructurării lor, arată un document al Comisiei Europene (CE). În conformitate cu programul de asistenţă convenit cu creditorii internaţionali, autorităţile cipriote au acceptat restructurarea sectorului bancar prin închiderea celei de a doua mari bănci, Popular Bank, în timp ce deponenţii care au mai mult de 100.000 de euro în primele două bănci, Popular Bank şi Bank of Cyprus, vor pierde o parte din bani pentru a contribui la recapitalizarea instituţiilor, alături de acţionari şi deţinătorii de obligaţiuni. În acest document nu se face nicio distincţie între necesităţile brute de finanţare, ce includ şi banii pe care Ciprul îi poate strânge singur, şi necesităţile nete de finanţare, care se referă la fondurile pe care oficialii de la Nicosia trebuie să le împrumute.

CE estimează că necesităţile brute de finanţare ale Ciprului în perioada cuprinsă între al doilea trimestru al acestui an şi primul trimestru din 2016 se ridică la 23 miliarde de euro, dintre care 13 miliarde de euro vor fi asiguraţi de Cipru. Necesităţile nete de finanţare se ridică la zece miliarde de euro, dintre care Mecanismul European de Stabilitate va furniza nouă miliarde de euro, iar FMI va asigura restul de un miliard de euro. Din cele zece miliarde de euro, 2,5 miliarde de euro sunt alocate pentru recapitalizarea celorlaltor bănci cipriote, alte 4,1 miliarde de euro vor merge spre răscumpărarea datoriilor care ajung la maturitate şi 3,4 miliarde de euro vor acoperi cheltuielile Guvernului.

GRECIA, CĂLCÂIUL LUI AHILE Sectorul bancar cipriot a intrat în dificultăţi în special după ce a pierdut patru miliarde de euro, circa 22% din PIB-ul ţării, după restructurarea de anul trecut a datoriilor suverane ale Greciei. După închiderea Laiki Bank, vânzarea subsidiarelor din Grecia ale băncilor cipriote şi restructurarea Bank of Cyprus, mărimea sectorului bancar în raport cu economia cipriotă se va înjumătăţi, până la aproximativ 350% din PIB. La rândul său, Grecia a ajuns la un acord cu reprezentanţii UE, BCE şi FMI pentru deblocarea următoarei tranşe de 8,8 miliarde de euro din pachetul de asistenţă financiară. Negocierile dintre Grecia şi creditorii săi internaţionali se desfăşoară de câteva săptămâni, fac parte din controalele regulate ale planului de redresare a ţării, în vederea deblocării următoarelor tranşe de împrumut. În plus faţă de recapitalizarea băncilor greceşti, printre subiectele abordate a figurat şi problema spinoasă a reducerii cu 15.000 a numărului de funcţionari publici. Presa elenă susţine că, în urma negocierilor, Guvernul de la Atena a acceptat concedierea a 4.000 de funcţionari publici până la sfârşitul acestui an şi alţi 11.000 până la finele lui 2014.