REACȚII DURE Lanțul scurt de aprovizionare nu garantează un sprijin real pentru producătorii români, ba chiar restrânge libertatea consumatorilor de a alege, existând chiar riscul ca furnizorii din Bulgaria sau Ungaria să devină mai atractivi pentru magazinele comerciale din anumite zone ale României, consideră Asociația Marilor Rețele Comerciale din România (AMRCR). Reprezentanții săi cer eliminarea amendamentelor „neconcurențiale și discriminatorii din proiectul legii comercializării produselor alimentare (Legea 231)“, considerând că „afectează comerțul modern“. Ei sunt de părere că ideea promovată de autorități, că sunt sprijinite interesele producătorilor români, în special ale celor mici, este doar „o inducere în eroare a opiniei publice“. Retailerii mai spun că acest concept al lanțului scurt de aprovizionare, adoptat de Comisia de Agricultură, nu garantează nici că românul va avea acces la produse mai... românești, la prețuri egale sau chiar mai mici, comparativ cu cele străine, și nici că producătorii autohtoni vor fi apărați de „furia“ bine promovată a străinilor - „Dimpotrivă, apare riscul ca producătorii bulgari să devină mai atractivi pentru magazinele din sudul României. Ce nu înțeleg politicienii este că, în prezent, supermarketurile sunt principalul canal de promovare a produselor românești. Iar trendul continuă, dintr-un motiv extrem de simplu: consumatorii autohtoni solicită produse românești...“. AMRCR punctează că cei care contestă acum beneficiile comerțului modern pentru oameni și pentru segmentul de aprovizionare sunt, în mare măsură, „fie cei care fie nu sunt dispuși să investească în depozitare, ambalare, marketing sau logistică, fie cei care practică un management precar sau pur și simplu nu au o capacitate comercială adecvată“ - „Ei sunt dispuși să accepte justificările puerile ale celor care nu găsesc soluții reale în sectorul agro-alimentar, dar le prezintă campanii rudimentare, care induc în mentalul public ideea conspirativă că marile magazine sunt sursa majoră a dificultăților cu care se confruntă micii producătorii locali, ba chiar și faptul că rigorile competiției din piața liberă pot fi ocolite pe căi politico-legislative“. Practic, unii producători locali riscă acum să fie eliminați din piață de alții, prin instituirea acestei cote obligatorii, statul garantându-le profit indiferent de performanță.

UNDE-I LEGE... UNDE-I LEGE?

Conform Legii 231, hipermarketurile vor rămâne deschise și în weekend, dar vor trebui să comercializeze minimum 51% produse achiziționate dintr-un lanț scurt de aprovizionare (care să favorizeze producătorii români), printre care carne, legume, fructe, miere, ouă și produse lactate și de panificație. Excepție fac comercianții cu o cifră de afaceri de până la două milioane de euro. Legea este susținută inclusiv de ministrul Agriculturii, Achim Irimescu, care apreciază că „încurajarea prezenței produselor românești în hipermarketuri este binevenită“ - „Sigur că Parlamentul a prevăzut o portiță: în sezonul în care nu sunt disponibile produse românești, de exemplu în iarnă, se face o derogare de la acest procent. Foarte important este să reușim să încurajăm producătorii noștri să se regăsească tot mai mult pe rafturi“. Iar dacă vi se pare că totul sună un pic comunist, e pentru că așa și este. Remarcă asta și analistul Florin Cîțu - „În acest moment, două idei periculoase sunt promovate puternic: comerțul liber este dăunător, iar intervenția cât mai puternică a statului, prin suprareglementare, cheltuieli publice și taxe, este... benefică (?!?)“. Măcar s-a renunțat la ideea de a închide toate supermarketurile în weekend...