“Marile” seisme din România, apocalipsă pe hârtie

Nu ai găsit subiectul dorit?
Foloseşte căutarea ...

“Marile” seisme din România, apocalipsă pe hârtie

Eveniment 15 Martie 2010 / 00:00 4033 accesări

Veşti proaste în ceea ce priveşte activitatea seismică din România, potrivit declaraţiilor profesorului universitar din cadrul Facultăţii de Geologie şi Geofizică a Universităţii Bucureşti, Victor Mocanu. El a declarat că s-a reactivat falia seismică Vidraru - Snagov - Shabla (Bulgaria), care este mai periculoasă decât cea din Vrancea. „Vrancea nu este singurul focar seismic din România. Dacă aici (Vrancea - n.r.) cutremurele se produc la adâncimi mari, de peste 100 de kilometri, există o mulţime de alte focare de suprafaţă, dispuse pe aproape tot cuprinsul ţării, din Banat până în Dobrogea şi din Satu Mare până la Giurgiu”, a declarat Mocanu. El a precizat că, în cazul acestora, seismele izbucnesc doar la 5 până la 70 de kilometri adâncime şi au efecte zonale devastatoare. Conform datelor puse la dispoziţie de profesor, aceste zone seismice de suprafaţă se activează o dată la 50 sau la 100 de ani. Harta seismicităţii din România realizată de Victor Mocanu pune în evidenţă 22 de focare seismice, altele decât cel din Vrancea. „România este o ţară activă din punct de vedere seismic şi ne putem aştepta oricând la cutremure de adâncime de 7,6 grade Richter în zona Vrancea. Din păcate, în acest moment ne putem aştepta şi la cutremure de suprafaţă foarte periculoase, după reactivarea faliei Vidraru - Snagov - Shabla (Bulgaria) care se prelungeşte sub Marea Neagră, falie care produce cutremure de suprafaţă foarte periculoase” a mai declarat Victor Mocanu.

FALIA NU A FOST INACTIVĂ. Potrivit acestuia, diferenţa dintre cutremurele de suprafaţă şi cele de adâncime este că cele de suprafaţă se resimt pe o arie redusă, dar lasă în urmă distrugeri uriaşe, iar cele de adâncime se resimt pe o arie mai mare, dar nu produc victime şi pagube atât de mari. „Trebuie să ne obişnuim cu ideea că suntem într-o zonă seismică. În Chile, de pildă, a fost cutremur de peste 8 grade, urmat de replici puternice, dar nu au fost aşa multe victime şi pagube materiale. Asta pentru că ei îşi construiesc locuinţele pe structuri de şină de cale ferată. Adică ştiu că stau într-o zonă activă seismic şi sunt pregătiţi”, a adăugat el. Declaraţiile acestuia sunt contrazise, însă, de specialişti. Aceştia au combătut afirmaţiile apocaliptice ale profesorului, susţinând că, pentru a putea declara că o falie s-a reactivat, aceasta trebuie mai întâi să fie inactivă o anumită perioadă. În cazul faliei Vidraru - Snagov - Shabla, potrivit specialiştilor, activitatea seismică a fost constantă. Afirmaţiile acestora sunt confirmate şi de datele de pe site-ul Institutului de Fizică a Pământului Bucureşti, unde sunt afişate, zilnic, seismele care au loc şi zona în care se produc.

Taguri articol


12