Marea Britanie, China, Franţa, Germania, Rusia şi SUA au fost de acord cu relansarea discuţiilor cu Iranul în legătură cu controversatul său program nuclear, a anunţat, ieri, şefa diplomaţiei europene, Catherine Ashton, precizând că momentul şi locul acestor discuţii va fi convenit ulterior. Oferta a intervenit în pofida refuzului recent al Iranului de a le permite inspectorilor internaţionali să verifice presupusele programe de arme atomice. Ashton, care a negociat anterior cu Iranul în numele celor şase mari puteri, şi-a exprimat speranţa că noile discuţii vor rezolva impasul diplomatic. Într-o scrisoare trimisă şefului echipei iraniene de negociatori, Saedi Jalili, Ashton a notat că ”obiectivul rămâne o soluţie amplă, negociată, pe termen lung, care să refacă încrederea internaţională în natura exclusiv paşnică a programului nuclear iranian”. Deşi Iranul a anunţat ieri că le va permite inspectorilor internaţionali să viziteze baza suspectă, a subliniat că mai întâi vor fi stabilite condiţiile vizitei. Iranul şi Agenţia Internaţională pentru Energie Atomică (AIEA) nu au ajuns încă la un acord privind termenii accesului în bazele nucleare.

Premierul israelian, Benjamin Netanyahu, care a încheiat, ieri, o vizită în SUA concentrată asupra ameninţării reprezentate de Iran, a avertizat că ţara sa nu va trăi cu ameninţarea de a fi distrus de Iran. Obama a criticat abia voalat, duminică, multiplicarea ameninţărilor israeliene de atacare a Iranului. Netanyahu a încercat, totuşi, să minimizeze divergenţele pe care le are cu preşedintele SUA. ”Obama a spus clar că toate opţiunile sunt pe masă şi că politica americană nu este izolarea”, a spus el.

CEL MAI PESIMIST SCENARIU Majorarea preţului petrolului la 270 de dolari pe baril face parte din cel mai pesimist scenariu în cazul în care exporturile de ţiţei din Iran vor fi complet blocate, susţine analistul băncii UBS, Julius Walker. El a identificat patru moduri în care poate evolua situaţia legată de exporturile de petrol din Iran. În primul scenariu, sancţiunile UE vor intra în vigoare la 1 iulie, adică va fi blocată o cantitate de ţiţei de 0,6 milioane de barili pe zi. În acest caz, preţul petrolului Brent va creşte la 130 de dolari pe baril, poate mai puţin, având în vedere că embargo-ul ar putea fi aplicat cu unele excepţii pentru anumiţi cumpărători de ţiţei iranian care se află în dificultate, ca Italia sau Grecia. Scenariul al doilea pleacă de la ideea unui embargo total al UE, plus alte tăieri de 10% din partea altor clienţi. În acest caz, vom putea vorbi de un preţ al ţiţeiului chiar şi de 138 de dolari pe baril. În al treilea scenariu, exporturile de ţiţei sunt sistate aproape în totalitate, ceea ce va înseamna o cantitate de 2,5 milioane de barili pe zi mai puţin pe piaţă şi un preţ al petrolului Brent de circa 205 dolari. Cel mai pesimist scenariu include un blocaj total al petrolului din Iran, adică un deficit de 4 milioane de barili pe zi pe piaţa globală şi o cotaţie de 270 de dolari pentru un baril.