Ieri s-a sărbătorit cea de-a treia ediţie a Zilei Internaţionale a Navigatorului. Evenimentul marcat și la Constanța, de către Sindicatul Liber al Navigatorilor (SLN), a reunit navigatori, reprezentanţi ai unor agenţii de crewing, dar şi ai Autorității Navale Române și ai Administrației Porturilor Maritime. Deși întrunirea ar fi trebuit să fie un motiv de bucurie, nu a fost așa. Neplătiți cu lunile, înșelați de armatori și de unele agenții de crewing, dar și dificultatea de a pleca în voiaj - sunt doar câteva aspecte care nu mai amintesc deloc de ceea ce erau înainte de 1989 marinarii români. Pe timpul flotei comuniste, navigatorii erau cei mai invidiaţi oameni. Erau foarte bine plătiți, iar în țară aveau un salariu fix. În prezent, mulți dintre navigatori, constrânși financiar, preferă să plece pe mare chiar dacă au semnale că pe nava respectivă sunt probleme cu salariile, iar condițiile de muncă sunt jalnice. Potrivit afirmațiilor liderului SLN, Adrian Mihălcioiu, una dintre principalele probleme cu care se confruntă oamenii mării este lipsa unei legislaţii bine puse la punct şi a unui sistem de protecţie socială a navigatorilor.

CONFORM STATISTICILOR, ÎN PREZENT, ÎN ROMÂNIA, NUMĂRUL PERSONALULUI DE PE NAVELE DE CROAZIERĂ L-A ÎNTRECUT PE CEL AL MARINARILOR DE PE NAVELE COMERCIALE.

În total, statul român a eliberat 33.500 de brevete de marinar (jumătate dintre acestea sunt carnete ale personalului auxiliar pe nave de croazieră), însă nu toți sunt navigatori activi. Dacă anul trecut existau 11.900 de marinari activi, în prezent mai sunt 11.250, din care aproximativ 6.500 navigă în condiții decente, iar alți 4.500 muncesc în condiții substandard. ”Avem nevoie de standarde mai bune pentru ei. Noi am făcut o propunere privind implementarea unor directive europene și o propunere de condiții standard de angajare a navigatorilor români. Mai este și Convenția Maritimă 2006, pe care România ar trebui să o ratifice, astfel încât cei 4.500 de navigatori să poată naviga la un nivel standard internațional”, a spus Mihălcioiu. El a precizat că cei aproximativ 1.500 de studenți care ies anual de pe băncile facultăților ar trebui ajutați să poată să-și facă practica și, mai departe, meseria. ”Sunt 120 de locuri de practică și 1.500 de studenți care termină în fiecare an. Există 7.000 de joburi în flota maritimă internațională, dar singurul lucru care îi împiedică pe navigatori să ajungă pe aceste locuri este perioada de practică, pe care studenții nu au unde să o facă. Prin programul „Cadetul Român“ pe care îl lansăm, vom putea ajuta încă 100 de studenți, însă este prea puțin, din păcate”, a spus liderul SLN.