Aderarea României la Uniunea Europeană ridică probleme în ceea ce-i priveşte pe cei peste 40.000 de marinari şi personal auxiliar care lucrează pe navele armatorilor europeni. Din momentul în care ţara noastră a intrat în „familia” UE, trebuie aplicate legislaţia şi normele în vigoare. În acest sens, potrivit unor reglementări comunitare în domeniul naval, marinarii îmbarcaţi pe o navă cu pavilion UE, trebuie plătiţi la valoarea taxelor din statul respectiv. Mare parte din ţările care au aderat în primul val au semnat însă o serie de tratate bilaterale cu statele Uniunii şi au redus la minimum taxele care trebuie plătite. În România însă, din cauza ignoranţei şi indiferenţei guvernanţilor, nu s-a mişcat nici măcar un deget în acest sens. Astfel, s-a ajuns în situaţia în care pentru un armator european, marinarul român este mult mai scump decît cel din Polonia sau Cehia. În aceste condiţii, este lesne de înţeles că românul este „descalificat” în favoarea cehului. Avînd în vedere numărul mare de marinari şi personal auxiliar existent în România, problema capătă şi un puternic caracter social. Singurele semnale, în privinţa aceasta, au fost trase, încă din vara anului trecut, de către Sindicatul Liber al Navigatorilor (SLN) şi de cîţiva dintre parlamentarii constănţeni, însă fără vreun rezultat. Mai mult, situaţia s-a agravat, deoarece, de curînd, România a aderat şi la Aria Economică Europeană (EEA), care are aceleaşi reguli ca şi UE.

Aderarea provoacă mari probleme pentru că din EEA face parte şi Norvegia, unul din statele cu cei mai mari armatori din lume şi care nu vor mai apela la serviciile navigatorilor români tot din cauza costurilor foarte mari ale asigurărilor sociale. În ciuda interpelărilor repetate, Ministerul Muncii nu a luat nicio măsură deşi la mijloc sînt familiile a peste 40.000 de marinari şi ale personalului auxiliar care lucrează pe nave. „În ultimele luni, din ce în ce mai puţini marinari au prins contracte cu armatori europeni. Atît sindicatul, cît şi cîţiva parlamentari susţinători ai cauzei marinarilor au făcut demersuri în Parlament, explicînd ad literam acordurile încheiate de alte ţări, cum sînt Polonia şi Lituania. Din păcate, nici reprezentanţii Ministerului Muncii şi nici cei ai Ministerului Integrării nu au sprijinit acest fenomen social.