În ultimii ani, pentru a obţine un contract pentru un voiaj maritim internaţional, marinarii români dau şpagă sute sau chiar mii de euro. Chiar şi aşa, cei mai mulţi dintre ei sînt victime ale unor aşa-zişi armatori, care le oferă contracte de muncă pe vase-fantomă. Escrocii nu au nevoie decît de un fax şi un e-mail pentru a cîştiga încrederea navigatorilor. De exemplu, în această vară, nu mai puţin decît zece persoane, şase din Constanţa şi patru din Cluj, au fost înşelate de o firmă din Cluj. Marinarii urma să fie îmbarcaţi pe nava de croazieră „Chung Hin Harmony“, însă au sfîrşit prin a-şi petrece nopţile pe băncile din gări. Scenariul a fost unul clasic. Armatorul, respectiv escrocul, a ieşit pe piaţă cu oferte generoase şi bine puse la punct: contracte de 2.000 – 3.000 euro, lunar. Recrutarea s-a făcut telefonic, iar fiecare marinar a plătit în contul firmei respective, pentru intermedierea dosarului, sume de pînă la 2.000 euro, autorităţile estimînd un prejudiciu de peste 100.000 euro. La astfel de interviuri participă chiar zeci de persoane dintre care, în general, nu rămîn mai mult de zece pentru care se întocmesc contractele, iar în cîteva zile, aspiranţii sfîrşesc prin a fi ţepuiţi.

Vînătoare de firme

Şi „afaceriştii” străini i-au luat în vizor pe marinarii români, disperaţi să prindă contracte bine plătite. Astfel, aruncînd la înaintare oferte cu salarii de cîteva mii de euro, armatorii fictivi au succesul garantat. În plasa unor asemenea afacerişti a căzut societatea gălăţeană „Big Ocean Sea Pal“, firmă care îşi desfăşoară activitatea în mod legal, fiind autorizată de Autoritatea Navală Română. În baza ofertei făcută de o firmă italiană, gălăţenii au început recrutarea de marinari petrolişti. La selecţie s-au prezentat cîteva sute de persoane care au susţinut un interviu telefonic cu angajatorul din Italia, care i-a eliminat pe capete. În final au trecut „testul“ opt persoane, care au semnat un precontract prin care urma să fie remuneraţi cu 2.500 euro lunar. Aceştia s-au urcat într-o aeronavă, cu destinaţia Italia. Pe aeroport au fost aşteptaţi de reprezentantul armatorului, care le-a cerut muncitorilor diferite sume de bani, pentru care le-a eliberat şi chitanţă. După aceea, „casierul“ le-a spus că transportul către platformă se va face din localitatea franceză Toulon, unde urma să fie aşteptaţi de o altă persoană de contact. Cele opt persoane au luat informaţia de bună, însă la Toulon nu i-a aşteptat nimeni, iar visul de a fi plătiţi regeşte s-a dus de rîpă. Înşelaţii au luat legătura cu societatea gălăţeană, care a fost nevoită să închirieze un autocar pentru repatrierea celor opt persoane, iar paguba produsă de această „aventură“ s-a ridicat la aprox 20.000 euro.

Şi societăţile constănţene au căzut în plasa escrocilor de peste hotare. Astfel, acestea au ajuns să caute personal pentru nişte nave din Taiwan, care se ocupau cu pescuitul oceanic. La interviul telefonic s-au prezentat cîteva zeci de persoane, din care au „supravieţuit“ doar 11. Salariile pe care urma să le primească erau în jur de 2.000 euro. După selecţie, aceştia au luat avionul pînă la Genoa, Italia, unde au fost întîmpinaţi de un agent al armatorului, care i-a îndrumat spre localitatea franceză Marsilia. Agentul s-ar fi justificat spunînd că itinerariul pescadoarelor s-a schimbat şi că vor fi îmbarcaţi în portul francez. Ca şi în cazul petroliştilor gălăţeni, la Marsilia nu i-a aşteptat nimeni, aşa că sarcina repatrierii lor a revenit societăţii constănţene.

Ţepele pot fi evitate prin consultarea SLN şi ANR

În România există aprox. 18.000 de marinari şi 22.000 de persoane care lucrează în domeniile conexe de pe vase, în special pe navele de croazieră, ca barmani, ospătari, chelneri etc. Dacă fiecare dintre aceştia dă la îmbarcare o şpagă medie de 1.000 de euro, sumele strînse într-un singur an s-ar apropia de un milion de euro, ţinînd cont că în 12 luni se fac, de regulă, două voiaje. Dacă ne raportăm la aceste sume, înţelegem inflaţia de agenţii de crewing de pe piaţa constănţeană, dar şi românească. Ceea ce ar trebui să facă un marinar care nu vrea să fie păcălit şi astfel să-şi arunce economiile pe fereastră, este să apeleze la sprijinul sindicatului. „Singura instituţie care poate oferi date despre complete despre armatori şi despre agenţiile de crewing este Sindicatul Liber al Navigatorilor(SLN)”, spune preşedintele sindicatului, Adrian Mihălcioiu. Dacă marinarul care vrea să plece în voiaj apelează la specialiştii SLN, aceştia vor verifica informaţiile despre armator, despre agenţia de crewing, inclusiv datele despre vapor. „Au fost cazuri cînd vapoarele pe care au fost trimişi marinarii români erau pe uscat de zece ani sau cînd, pur şi simplu, erau vapoare fantomă”, a subiniat Adrian Mihălcioiu. Liderul SLN a atras atenţia că cei mai mulţi marinari apelează la serviciile sindicatului cînd este prea tîrziu, adică după ce paguba a fost creată. „Încercăm să îi ajutăm şi pe ei, dar soluţia este să vină la noi înainte să plece în voiaj”, a precizat Mihălcioiu. Totodată, înainte de a face orice demers pentru plecarea în voiaj, marinarii trebuie să consulte lista cu agenţiile de selecţie şi plasare a personalului navigant care sînt autorizate de ANR, singura în măsură să facă acest lucru. În prezent, această listă cuprinde 114 societăţi, majoritatea din Constanţa, şi poate fi consultată pe pagina de internet a instituţiei, la adresa www.rna.ro.