Peste 100 de oameni au participat, sâmbătă, în Capitală, la un marș împotriva agresiunilor asupra femeilor, cerând noi reglementări în cazul emiterii ordinului de protecție și înființarea de centre specializate pentru cazurile de viol, printre participanți aflându-se și ministrul Dragoș Pâslaru.

Marșul " Împreună pentru siguranța femeilor" a început la ora 13.30. Peste o sută de oameni s-au adunat la Piața Universității și au plecat, scandând și afișând bannere cu diferite mesaje, spre Piața Victoriei. Participanții cer autorităților să modifice actele normative în cazul ordinului de protecție, astfel încât să existe "un ordin de protecție de urgență, emis de poliție imediat după constatatrea faptei, care să asigure protecție reală și rapidă".

"Este important să tragem acest semnal de alarmă, pentru că violența poate îmbrăca multe forme. Indiferența, din păcate, atrage violența. Cunosc multe persoane care au avut parte de violență domestică, dar care totuși, au avut curajul să spună <<nu>> violenței. La asta vream și noi să atragem atenția: spuneți un <<nu>> hotărât violenței ", a declarat Dana Varga, participantă.

Participanții au susținut că este nevoie de înființarea de centre specializate pentru cazurile de viol și violență sexuală, cu personal specializat care să "acționeze în interesul victimelor, prin consiliere psihologică și consiliere legală."

"Să existe colaborare între instituții ori de câte ori este tratat un caz de agresiune în familie, viol, hărțuire sexuală, exploatare sexuală. Poliţia, Justiția şi sistemul medical trebuie să fie instituţii de suport real pentru victime. Reprezentanţii instituţiilor trebuie să trateze victimele cu demnitate şi profesionalism pentru a le încuraja să aibă încredere să depună plângere şi să raporteze agresiunea.Să existe mijloacele legale pentru stoparea difuzării de emisiuni care degradează femeil, promovează o cultură a violenţei şi transformă violenţa în divertisment", se arată într-un comunicat remis MEDIAFAX de Rețeaua pentru prevenirea și combaterea violenței împotriva femeilor, organizatorul mișcării de protest.

Printre cei care au dat curs invitației, s-a numărat și ministrul Muncii, Dragoș Pâslaru. Acesta susține că oficiali de la Minsiterul Muncii lucrează, împreuna cu reprezentanți ai Ministerului Sănătății și Inspectoratul pentru Situații de Urgență, la un cadru legal ce "se apropie mult de ceea ce cere societatea civilă".

"În parteneriat cu societatea civilă lucrăm oricum la acel ordin de interdicție care să poată să determine viteză imediată de reacție când se constată violență domestică. Lucrăm în același timp la centrul de urgențe pentru victime și la un întreg cadru de legislație care să crească, de exemplu, pedepsele în cazul violenței domestice.(...) În cazul adăposturilor, avem două programe de interes național, care urmează să se concentreze pe asigurarea acestei infrastructuri, atât pentru victime, cât și pentru agresori, care în acest moment sunt în avizare externă", a declarat Dragoș Pâslaru.

Legea privind combaterea violenţei în familie permite, din martie 2012, ca victima violenţei în familie să poată cere instanţei un ordin de protecţie şi de restricţie faţă de agresor.

Legea prevede că violenţa în familie se poate manifesta prin violenţă verbală, psihologică, fizică, sexuală, socială sau spirituală.

Potrivit legii, victima are dreptul să se adreseze instanţei să solicite ordin de protecţie cu caracter provizoriu, iar instanţa poate să interzică agresorului să rămână sau să se reîntoarcă în locuinţa comună, să-l oblige pe agresor să suporte unele costuri, cum ar fi cheltuieli medicale, de judecată, cele generate de adăpostirea victimei.

Victima poate să ceară ordin de restricţie care prevede evacuarea agresorului de la domiciliul comun, păstrarea distanţei de minim 200 de metri faţă de persoana vătămată, interzicerea oricărui contact telefonic, corespondenţe. Acest ordin de interdicţie nu poate depăşi 2 ani.

În noiembrie 2013, 27 de organizaţii neguvernamentale au trimis o scrisoare deschisă premierului, miniştrilor Justiţiei, Afacerilor Interne, Muncii, şefului Inspectoratului General al Poliţiei Române, Consiliului Superior al Magistraturii, Ministerului Public, respectiv Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, precum şi deputaţilor, senatorilor şi europarlamentarilor, prin care au cerut să ia măsuri pentru ca ordinul de protecţie pentru victimele violenţei în familie "să fie implementat corespunzător".

ONG-urile susţineau atunci că, deşi cadrul legislativ pare generos, hotărârile judecătoreşti emise sunt rareori cele mai potrivite pentru siguranţa victimelor.