O peșteră care se află pe raza localității Mangalia, descoperită în 1986, în timpul studiilor pentru amplasarea unei centrale electrice în apropierea Mării Negre, ar putea fi singurul loc din România în care, în caz de cataclism nuclear, viața ar putea fi întreținută. Mother Nature Network.31 scrie că locul este considerat de speologi una dintre cele mai mari descoperiri ştiinţifice ale secolului XX. Caverna este unică datorită sistemului de chemosinteză prin care organismele au supravieţuit, în lipsa oxigenului, prin oxidarea unor substanţe minerale. Inclusiv cercetătorii de la NASA au comparat mediul din Peștera cu cel de pe planeta Marte.
Peștera Movile a fost sigilată timp ce circa 5,5 milioane de ani. Aerul este cald şi mortal, cu gaze toxice şi oxigen puţin. Dar ceea ce i-a şocat pe puținii oameni de știință care au intrat în acest Miez al Ororilor subteran este faptul că locul este plin de viaţă: scorpioni de apă, viermi, păianjeni, lipitori de pradă şi microbi necunoscuți anterior. Din cele 48 de specii care au fost identificate, 33 sunt noi pentru ştiinţă. Condiţiile unice de viaţă de la Movile sunt atât de necunoscute, încât presa românească a citat un om de ştiinţă spunând că „dacă un război nuclear ar mătura viaţa de pe Pământ, acest ecosistem ar fi un supraviețuitor”.
De când a fost descoperită, peștera a fost studiatăa de cercetatori români, străini, chiar și de la NASA au venit aici, notează site-ul stiinta-mister.ro. După ce lucrările s-au terminat, a fost acoperită cu o placă de beton și peste tot sunt semne de avertizare pentru că înăuntru este mediu toxic. „Marte subpământean“, așa au denumit specialiștii de la NASA ecosistemul care s-a format în Peștera Movile. Mediul este unul sulfuros, toxic pentru om.
Peștera are o lungime de 300 de metri, galerii joase de 1-2 metri, peste 200 de specii adaptate să trăiască la un mediu fără oxigen, într-un ecosistem vechi de 200-300 de milioane de ani. Este singurul loc descoperit până acum care ar continua să existe în cazul unei calamități sau al unui atac nuclear, scrie site-ul menționat mai sus.