Despre Mărţişor s-a scris şi s-au spus multe lucruri! Se ştie că este vestitorul primăverii, că odată cu venirea lui apar primii ghiocei şi că, de fapt, simbolul său constă în şnurul alb-roşu pe care, de obicei îl poartă femeile în primele zile ale lui martie, şi nu în obiectele ce îl însoţesc. Puţini dintre noi ştiu că simbolistica mărţişorului este mult mai profundă. Muzeografii spun că, la începuturi, el avea caracter sacru şi, cât timp era purtat, era o amuletă de primăvară care proteja împotriva bolilor şi a razelor puternice ale soarelui. Pe vremuri, bătrâna familiei era cea care confecţiona această amuletă. Ea se trezea dis-de-dimineaţă, răsucea cele două fire şi avea grijă să pună mărţişorul copiilor şi, după aceea, celorlalţi membri ai familiei la gât. De obicei, copiii şi fetele îl purtau la gât, femeile în piept, iar bătrânele - legat la încheietura mâinii.

ELEMENT APOTROPAIC Alte obiceiuri, cele din Moldova şi cele bulgare, spun că mărţişorul se purta şi ascuns la şosetă, atât de femei, cât şi de bărbaţi, pentru ca ei să fie protejaţi de timpul nefast şi schimbător. „Se consideră că amuleta are mai multă putere dacă este purtată în aşa fel încât să nu fie văzută de ceilalţi. Într-un fel, femeile căutau să o aşeze la gât, dar ascunsă sub cămaşă, să nu se vadă. Era o protecţie tainică de ochiul rău”, a declarat muzeograful Argentina Bărbulescu, din cadrul Muzeului de Artă Populară Constanţa. Un alt obicei, ce se practica în Oltenia, era să se treacă şnurul de mărţişor prin brânză, pentru ca faţa celei care îl purta să fie albă ca brânza, şi apoi să fie aruncat la barză. Se făcea şi un schimb: se dădea amuleta şi tânăra primea un ten luminos şi curat în timp ce spunea: „Barză, barză, ia-mi negreţele şi dă-mi albeţele”. Nu doar oamenii poartă mărţişorul; el se agaţă şi la gâtul mieluşeilor pentru ca, de-a lungul anului, să fie sănătoşi şi feriţi de boli. Despre perioada în care se purta mărţişorul circulă mai multe variante. De obicei, el se purta până la 9 martie, dar erau zone în care se purta până la Paşte, în alte zone, până la Sf. Gheorghe (23 aprilie), în altele până la 1 mai sau chiar tot timpul anului, pentru că este un element apotropaic. În Dobrogea, mărţişorul se poartă fie până în 9 martie, fie până la Paşte, depinde de sat. Muzeograful spune că semnificaţia mărţişorului s-a mai pierdut în negura timpului, doar obiceiul a rămas. Prezenţa lui marchează şi o prietenie sau menţinerea unor anumite relaţii sociale, în prezent el pierzându-şi din sacralitate.

DIN JOACĂ, A DEVENIT AFACERE În fiecare an dăruim şi primim mărţişoare. Ele sunt de toate felurile. Unele mai mult, altele mai puţin tradiţionale. Ele se găsesc la orice colţ de stradă, de la câţiva lei până la zeci de lei pentru cele handmade. Cele mai multe sunt confecţionate de mâini dibace care au răbdare să meşterească şi să îmbine materiale precum hârtie, mărgele, aţă şi bănuţi. Printre meşterii care au lucrat intens în această perioadă să confecţioneze mărţişoare se numără şi Mirela Rusu. Deşi afacerea ei este încă la început, are nenumărate comenzi mai ales în această perioadă în care sunt la mare căutare chilipirurile ce includ combinaţia de alb şi roşu. Ea s-a specializat în micromacrame şi nu mai face faţă solicitărilor. Foloseşte aţă cerată şi mărgele de tot felul. „Totul a pornit ca o joacă. Îmi place să lucrez cu mâinile. Mai întâi am făcut pentru mama, apoi pentru prieteni şi în timp am început să am şi clienţi. Am aflat multe lucruri noi şi m-am perfecţionat”, a spus tânăra. Brăţările ei au şi preţuri de criză, de la trei lei până la 15 lei, în funcţie de materiale şi timpul alocat fiecăreia.

HIPERMARKETURILE, LA CONCURENŢĂ CU MICII COMERCIANŢI DE MĂRŢIŞOARE Şi hipermarketurile vin cu oferte tot mai atractive pentru cumpărători în perioada diferitelor sărbători. De Mărţişor, marile centre comerciale au făcut o adevărată concurenţă micilor comercianţi care au împânzit oraşul. Ofertele erau aproape imposibil de refuzat. Cel mai mic preţ al unui Vestitor al Primăverii pornea, vineri, de la 0,29 lei. „Îi iau băieţelului meu 15 mărţişoare să le ofere fetiţelor din clasă. Este cât se poate de bine. Sunt foarte frumoase. În oraş, cel mai ieftin este un leu”, a spus o cumpărătoare aflată într-un hipermarket din Constanţa. Cele mai scumpe mărţişoare în marile centre comerciale erau de 20, 25 de lei. „Nu mai merg în oraş să pierd timpul. Tot îmi fac cumpărăturile. Iau de aici tot ce-mi trebuie, inclusiv mărţişoare şi flori”, a spus un client.