La Curtea de Apel Oradea sa avut loc, ieri, o nouă înfăţişare în dosarul fugii din România a omului de afaceri sirian Omar Hayssam. Au fost audiaţi nouă dintre martorii propuşi de avocaţii fraţilor Omar, respectiv de apărătorul omului de afaceri Tartousi Mustafa (proprietarul vasului Iman T, cu care Omar Hayssam ar fi fugit ţară). Cinci dintre martori au fost angajaţi ai fraţilor Omar, doi în calitate de mecanici auto, respectiv un director de vânzări dintr-un centru comercial şi două angajate de la o societate de import-export aparţinând sirienilor. Ei au fost propuşi în apărare pentru a arăta că în 29 iunie 2006, data în care Hayssam Omar este acuzat că a fost condus de fraţii săi la Constanţa şi îmbarcat pe vasul armatorului Tartousi Mustafa, ei s-au aflat în Bucureşti.

MARTOR PROTEJAT Un alt martor, un bărbat cu identitate protejată, prezentat ca \"Radu Vasile\", a fost audiat de judecător într-o sală separată, fiind auzit doar prin intermediul unui sistem audio, cu voce distorsionată. Acesta a dezvăluit în faţa judecătorilor faptul că, în vara anului 2006, după data de 29 iunie, l-a văzut pe Omar Hayssam pe strada Năvodari din Bucureşti, unde acesta are casă. “Era în luna iulie. Nu ştiu exact. 10-12 iulie. El era într-un Hummer negru care a oprit în trafic lângă un Mercedes ce venea din sens opus. Maşinile au staţionat, iar portiera din spate a Hummer-ului s-a deschis. L-am văzut clar pe Omar Hayssam, pe bancheta din spate, unde era încadrat de două persoane, doi bărbaţi\", a declarat martorul. Potrivit lui \"Radu Vasile\", deşi se susţinea în acea perioadă că cetăţeanul sirian era bolnav, acesta nu părea să aibă probleme. \"Nu părea bolnav, aşa cum se susţinea că este. L-am văzut bine. Sunt 100% sigur că era el\", a adăugat martorul.

CONTROALE SEVERE Alţi doi martori audiaţi au fost un agent comercial şi agentul vamal Mioara Dinu, responsabil pentru nava Iman T în perioada iunie 2006. Dinu a spus în faţa instanţei că, după atentatele din 2001, toate vasele aparţinând unor cetăţeni arabi au fost supuse unor controale mult mai severe, un asemenea caz fiind şi cel al Iman T. \"Nava a fost verificată în noaptea de 29/30 iunie 2006, înainte de plecare, de un echipaj complex format din poliţişti de frontieră, vameşi şi reprezentanţi ai Căpităniei Constanţa. Fiecărui membru al echipajului i s-a făcut controlul de frontieră, s-au verificat toate încăperile. Era imposibil să fie cineva acolo, un călător clandestin, fără să fie remarcat\", a afirmat agentul vamal. Dinu a susţinut că, pe lângă verificările uzuale, spaţii de cazare şi magazii, în cazul navelor străine, poliţiştii de frontieră şi inspectorii vamali au o aşa-zisă \"listă de clandestini\" în care sunt înşirate locaşurile speciale de pe navă, precum gurile de aerisire, de pildă, unde s-ar putea ascunde o persoană, pe care trebuie să le controleze, iar în final să semneze lista. \"S-a făcut o verificare la sânge. Era imposibil să fie cineva ascuns acolo. Se transporta sodă dedesubt, cherestea, iar deasupra o piesă cu gabarit depăşit, o piesă de macara care trebuia să ajungă în Alexandria. Uşa de la magazie era blocată\", a explicat Dinu. Agentul a afirmat că, deşi era factorul responsabil pentru nava Iman T, în relaţia cu autorităţile române, nu i s-a cerut vreo declaraţie olografă şi nici nu a fost audiată decât sumar, în 2008. \"Deşi, în mod normal, ar fi trebuit să fiu prima chemată. Eu răspundeam că la intrarea în România şi la plecare, nava Iman T a fost verificată şi era în regulă. Şi nici când m-au audiat, nu au consemnat toată declaraţia. Am rupt de mai multe ori foaia care se scria pe calculator deoarece era cu erori şi lipsuri\", a susţinut Mioara Dinu.

ACUZAŢII Dosarul privind fuga din România a lui Omar Hayssam se judecă la Curtea de Apel Oradea după ce Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie a admis, în mai 2009, cererea de strămutare a cauzei de la Curtea de Apel Bucureşti. La sfârşitul lunii noiembrie 2007, procurorii i-au trimis în judecată pe Mustafa Tartoussi, Mukhles şi Mahmoud Omar, pentru înlesnire a ieşirii din ţară a unei persoane despre care se cunoştea că este cercetată pentru fapte de terorism, precum şi pe Omar Hayssam, pentru trecere frauduloasă a frontierei de stat. Anchetatorii au stabilit că, în perioada 23-30 iunie 2006, Mustafa Tartoussi ar fi planificat şi înlesnit, împreună cu inculpaţii Omar Mahmoud şi Omar Mukhles, ieşirea frauduloasă din România a lui Omar Hayssam, deşi cunoştea faptul că acesta a fost trimis în judecată pentru acte de terorism prin organizarea şi finanţarea operaţiunii de răpire a trei jurnalişti români în Irak.

DOCUMENTE CLASIFICATE Dosarul acestui caz conţine nouă volume, dintre care unul cu documente clasificate, astfel că mai mulţi magistraţi ai Curţii de Apel Oradea, inclusiv cel care prezidează completul de judecată în cazul lui Omar Hayssam, au făcut demersuri pentru obţinerea certificatului de securitate emis de Oficiul Registrului Naţional al Informaţiilor Secrete de Stat (ORNISS), care permite accesul la secrete de stat. La termenul din 3 iunie 2010, Ionel Haşotti, avocatul lui Tartoussi Mustafa, declara că are certitudinea că acesta este închis într-o închisoare din Siria. Totodată, Ionel Haşotti arăta că incertitudinile legate de locul unde se află Omar Hayssam sunt determinate de unele erori comise de autorităţile române. Haşotti afirma că în corespondenţa dintre ministerele de Justiţie român şi sirian există erori care provin din inversarea ordinii numelor omului de afaceri. Avocatul preciza că numele corect al sirianului este Hayssam Khaled Omar şi nu Omar Khaled Hayssam, cum figurează în documentele româneşti înaintate inclusiv Ministerului Justiţiei din Siria. Totodată, Haşotti spunea că Omar Hayssam se află în detenţie într-o închisoare din Siria, chiar dacă acest lucru nu a fost certificat de autorităţi.