Demersurile diplomatice ale UE pentru demararea unui dialog naţional s-au concretizat ieri cu o primă rundă de negocieri între premierul interimar Arseni Iaţeniuk, trei foşti preşedinţi ai Ucrainei, candidaţi la alegerile prezidenţiale din 25 mai şi deputaţi şi oficiali regionali din estul ţării. Liderii separatişti, calificaţi drept “terorişti” de către autorităţile de la Kiev, nu au fost invitaţi să participe la această masă rotundă, în pofida unor apeluri repetate ale Rusiei. “Ucraina este pregătită să-i asculte pe rusofonii din est, dar refuză să cedeze şantajului insurgenţilor care impun voinţa Rusiei”, declara ieri preşedintele interimar ucrainean, Oleksandr Turcinov, în deschiderea primei întrevederi ce vizează soluţionarea crizei.

Franţa şi Germania au reiterat, ieri, necesitatea organizării alegerilor prezidenţiale în Ucraina pe 25 mai, pe întreg teritoriul ţării, argumentând că este o etapă esenţială în evoluţia democratică a ţării. Ministrul german al Afacerilor Externe, Frank-Walter Steinmeier, a participat la o şedinţă a Guvernului Franţei, prezidată de preşedintele François Hollande, după ce a efectuat, cu o zi înainte, o vizită la Kiev, dar şi în estul Ucrainei. La rândul său, preşedintele Hollande, revenit dintr-un turneu efectuat în Azerbaidjan, Armenia şi Georgia, a explicat că există o modalitate care să permită acestor ţări să fie apropiate de Rusia, dar în acelaşi timp şi de UE, evocând contextul dur cu care se confruntă fostele state sovietice. Replica din Rusia la aceste declaraţii a venit din partea şefului diplomaţiei, Serghei Lavrov. “Ucraina este mai aproape decât oricând de un război civil”, a fost avertismentul său. Ultimul cuvânt pare să-l fi avut însă cancelarul german. “Cred că mesele rotunde oferă o ocazie bună pentru găsirea unei soluţii la situaţia explozivă din Ucraina, ameninţată cu divizarea”, a declarat Angela Merkel într-o conferinţă de presă, la Berlin.

La Moscova există poziţia că NATO încearcă să folosească la maximum criza din Ucraina pentru a dovedi că încă este nevoie de existenţa sa. Aceasta este părerea reprezentantului permanent al Rusiei la NATO, Aleksandr Gruşko, citat de site-ul Russia Today (RT). “Alianţa neagă faptul că criza din Ucraina este una internă şi, în pofida tuturor momentelor tragice, continuă să vorbească despre interferenţa externă în regiunile din estul Ucrainei”, a adăugat ambasadorul rus. Ca să contracareze oprirea cooperării sale cu NATO, Rusia a anunţat că trimite mai multe nave de război ruseşti la exerciţii militare comune cu vase ale Marinei chineze. Navele ruseşti au părăsit deja portul Vladivostok şi se îndreaptă către Shanghai. Exerciţiile se vor desfăşura în Marea Chinei de Sud, iar ambarcaţiunile vor efectua tiruri de artilerie asupra unor ţinte maritime şi aeriene.

O INTERVENŢIE INEDITĂ Calmul a revenit de marţi la Mariupol, în sud-estul Ucrainei, după mai multe zile de violenţe sângeroase care au implicat pro-ruşii şi forţele ucrainene, în parte graţie implicării miliardarului Rinat Ahmetov, omul puternic din această regiune. „După revoltele din 9 mai, care s-au soldat cu şapte morţi şi 42 de răniţi, populaţia era înspăimântată, Poliţia demoralizată. Erau multe jafuri în magazine, furturi de maşini, haos şi sentimentul unui vid de putere... trebuia reacţionat”, a povestit Iuri Zincenko, de 39 de ani, directorul uzinei metalurgice Ilici, principalul angajator din regiune şi una dintre cele mai prospere ale imperiului industrial al lui Rinat Ahmetov. Conducerea uzinei Ilici a decis să înfiinţeze o miliţie non-armată, recrutată din rândul celor 30.000 de angajaţi ai săi, pentru a ajuta la restaurarea ordinii în acest oraş portuar cu 500.000 de locuitori, situat pe litoralul Mării Azov. „Este perfect legal. Oamenii noştri patrulează cu Poliţia, nu poartă arme. Sunt două zile de când am început şi deja nu mai sunt jafuri şi oameni înarmaţi în oraş. Situaţia s-a calmat net”, asigură Zincenko.

Într-adevăr, la Mariupol pot fi întâlnite grupuri de circa zece bărbaţi, uşor de recunoscut după vesta cu numele uzinei, însoţiţi de câţiva poliţişti. Primul semn al unei ameliorări a situaţiei este faptul că barierele care au fost ridicate în oraş de separatiştii pro-ruşi au dispărut. „După acelaşi model, vom forma patrule în alte oraşe din regiunea Doneţk, unde Rinat Ahmetov are uzine”, asigură Zincenko. Uzina Ilici a lui Ahmetov ajută direct Poliţia, furnizând în special carburant poliţiştilor ale căror sedii au fost incendiate în timpul revoltelor. „Ne iubim ţara, suntem pentru o Ucraină unită. Suntem patrioţi”, a declarat Zincenko, în timp ce drapelele ucrainene fluturau, alături, în faţa sediului administraţiei companiei.

Rinat Ahmetov, cel mai bogat bărbat din Ucraina, cu o avere estimată la peste 11 milliarde de dolari de către „Forbes”, este o figură prezentă permanent în viaţa economică şi politică a regiunii. Cotizaţia uzinei metalurgice Ilici din Mariupol reprezintă 25% din bugetul total al regiunii Doneţk, una dintre cele două regiuni din estul ţării unde pro-ruşii şi-au proclamat, duminică, independenţa. Dar, în conflictul dintre Kiev şi separatiştii înarmaţi pro-ruşi, Rinat Ahmetov depune eforturi pentru păstrarea unei poziţii echilibrate pe cât posibil: el îşi afişează ataşamentul faţă de Ucraina unită şi ajută autorităţile să restaureze ordinea la Mariupol, dar s-a întâlnit şi cu liderii insurgenţilor pro-ruşi din Doneţk. Atent să se prezinte ca un bărbat preocupat de pace, omul de afaceri le-a cerut autorităţilor de la Kiev să pună capăt operaţiunii militare destinate să preia controlul asupra estului rebel şi a cerut, în acelaşi timp, pro-ruşilor să renunţe la independenţă şi să negocieze cu Kievul.

Viitorul este nesigur pentru regiunile Doneţk şi Lugansk, unde se concentrează o mare parte din imperiul industrial al lui Rinat Ahmetov. Cotidianul „Vocea poporului” al „Republicii Doneţk” decretate de separatiştii pro-ruşi denunţa „vampirii oligarhi” şi cerea, în urmă cu o săptămână, să se pună capăt bantustanului oligarho-nazist în Ucraina. Rinat Ahmetov este preşedintele clubului de fotbal Şahtior Doneţk şi are interese care merg de la siderurgie la energie, de la bănci la asigurări. El reprezintă pentru mulţi ucraineni arhetipul acestor oligarhi care controlează ţara de 20 de ani şi care s-au îmbogăţit rapid în condiţii obscure în primii ani ai independenţei.

CÂND BANII SUNT MAI IMPORTANŢI Compania rusă de armament Rosoboronexport a salutat, ieri, îndeplinirea în bune condiţii de către Franţa a contractului în vederea construirii celor două nave de război de tip Mistral şi încrederea părţii franceze. „Continuarea lucrărilor se desfăşoară în conformitate cu programul de livrare a celor două nave, ceea ce confirmă încrederea părţii franceze”, a declarat un reprezentant al Rosoboronexport, citat de Russia Today. Acelaşi reprezentant a menţionat că obligaţiile celor două părţi sunt reglementate juridic, iar nerespectarea prevederilor ar fi urmată, inevitabil, de măsuri de retorsiune.

Declaraţiile intervin în condiţiile în care ministrul francez de Externe, Laurent Fabius, a apărat vehement, marţi, la Washington, decizia Franţei privind aplicarea acestui contract în valoare de peste un miliard de euro, faţă de care SUA şi-au declarat opoziţia, în contextul crizei cu Rusia pe fondul conflictului din Ucraina. La rândul său, preşedintele Francois Hollande a declarat sâmbătă că acest contract nu este deocamdată pus sub semnul întrebării, iar situaţia va fi analizată în octombrie, când este prevăzută livrarea primelor două nave de tip Mistral. O primă navă, „Vladivostok“, a fost deja construită şi a început, în luna martie, primele teste pe mare. Cea de-a doua navă, „Sevastopol“, urmează să fie livrată în 2015.