Premierul Emil Boc i-a luat microfonul unei jurnaliste de la Realitatea, acuzând postul TV la care lucrează de dezinformare. Boc s-a plâns că purtătorului de cuvânt al Guvernului nu i s-a permis să facă precizări într-o emisiune a Realităţii TV şi a acuzat televiziunea respectivă de manipulare. \"Dacă nici purtătorul de cuvânt al Guvernului nu este lăsat să corecteze dezinformările pe care le faceţi, atunci daţi-mi voie să spun că România nu este o societate democratică. Potrivit Constituţiei, serviciile de radio şi televiziune, indiferent că sunt publice sau private, au obligaţia să informeze corect opinia publică\", a adăugat Boc înainte de a înapoia microfonul. Faptul că Boc şi-a ieşit din fire şi i-a furat jucăriile unei jurnaliste este mai mult sau mai puţin condamnabil. Grav este că lui Boc i s-a părut că \"dacă nici purtătorul de cuvânt al Guvernului nu este lăsat să corecteze dezinformările pe care le faceţi, atunci daţi-mi voie să spun că România nu este o societate democratică”. Ca şi cum democraţia din România depinde mai degrabă de ceea ce spune presa decât de ceea ce face Puterea. Şi apropos de dezinformare! Nu presa a promis în campanie electorală bugetarilor creşteri salariale pentru ca apoi să le taie din lefuri şi să îi anunţe că mulţi dintre ei vor rămâne fără slujbe. Boc şi compania au făcut-o. Nu presa a susţinut sus şi tare că nu e nevoie de acorduri cu FMI pentru ca apoi să îndatoreze fiecare român cu peste 2.000 de euro pentru ca România să subziste în timp ce drumarii portocalii mătrăşesc sute de milioane de euro pe pseudo-lucrări din bani publici, iar sponsorii pedeliştilor dijmuiesc statul cu contracte care le plătesc înzecit donaţiile.