Învăţământ obligatoriu până la vârsta de 16 ani, cu grupa pregătitoare şi cinci clase la gimnaziu, masterat didactic şi examen de definitivat pentru profesori, istorie şi geografie în limba maternă pentru minorităţi se află printre prevederile proiectului Legii Educaţiei prezentat de ministrul Educaţiei. Potrivit proiectului, în clasa pregătitoare vor intra copiii care au împlinit până la 15 septembrie vârsta de 6 ani sau care vor împlini această vârstă până la sfârşitul anului calendaristic. Trecerea clasei a IX-a la gimnaziu va avea loc într-o primă variantă în anul şcolar 2012-2013, a doua variantă luată în calcul fiind ca elevii care încep clasa a V-a la toamnă să fie primii care vor termina nouă clase la gimnaziu. Pentru anul şcolar 2010-2011 va fi păstrată aceeaşi admitere la liceu, urmând ca din anul şcolar viitor admiterea să poată prevedea şi o probă suplimentară, la acele licee care vor dori acest lucru. În schimb, bacalaureatul va fi modificat din anul şcolar 2010-2011, probele scrise fiind două - una translocaţională de limba română şi o limbă străină, iar a doua la o materie din profilul liceului respectiv. În ceea ce priveşte probele de competenţă la bacalaureat, acestea vor fi evaluate şi notate la nivelul liceului respectiv, asta însemnând că nu o să mai vină o comisie din afara unităţii. Elevii minorităţilor naţionale nu vor mai studia istoria şi georgrafia în limba română, ci în cea maternă, dar denumirile geografice şi istorice vor fi traduse în română. Totodată, limba română va fi studiată după manuale speciale de către minorităţi. Consiliile de administraţie ale şcolilor vor fi compuse din o treime reprezentanţi ai cadrelor didactice, o treime părinţi şi o treime reprezentanţi ai consiliilor locale. Cei care vor dori să devină profesori vor avea nevoie şi de studii de masterat didactic, care vor dura doi ani şi vor fi susţinute financiar prin burse echivalente cu salariul de profesor debutant. Masteratul profesorilor ar putea fi pus în aplicare începând cu anul şcolar 2010-2011. După terminarea studiilor de masterat, absolvenţii vor face un an de stagiatură, având un profesor mentor, căruia i se va reduce catedra didactică la 14 ore. După terminarea anului de stagiatură va avea loc definitivarea în învăţămât printr-un examen naţional organizat de ministerul Educaţiei Naţionale. Cel ce va lua definitivatul va fi profesor cu drept de practică şi va putea apoi să susţină examenul de titularizare care se va desfăşura la nivelul şcolilor, în funcţie de necesităţile unităţilor. Dacă o persoană nu va reuşi să ia de două ori într-un interval de cinci ani examenul de definitivat, aceasta va avea de-a lungul întregii sale cariere didactice titlul de profesor debutant. În învăţământul superior vor exista trei categorii de universităţi, primele fiind cele care vor pregăti în special studii de licenţă, putând în mod punctual să aibă şi programe de masterat. O a doua categorie va cuprinde universităţile care vor avea şi studii licenţă şi de masterat şi care vor putea, punctual, să aibă şi studii de doctorat, iar a treia categorie universităţile care vor merge cu studiile până la studii doctorale şi postdoctorale. Finanţarea univesităţilor va fi făcută în funcţie de programele pe care le au, urmând ca unităţile care au studii de doctorat să primească mai mulţi bani.

Membrii senatului universităţii vor fi aleşi de către toate cadrele didactice, iar pentru ocuparea postului de rector se va organiza un concurs la care comisia va fi formată 50% din cadrele universităţii şi 50% din personalităţi din diverse medii din afara universităţii. În plus, se va aboli criteriul vechimii în promovarea cadrelor didactice.