La un an de când Compania Națională Administraţia Porturilor Maritime (CN APM) Constanţa a atribuit uneia dintre cele mai mari companii de consultanță financiară și audit din lume - Asocierea Ernst & Young - Inros Lackner - un contract pentru elaborarea unui Masterplan al Portului Constanța, zilele trecute a apărut o primă versiune a acestuia. În document este prezentată o planificare strategică a portului pe termen scurt, mediu şi lung, mare parte dintre ținte și cele mai importante obiective fiind tocmai cele propuse de primarul Constanței, Radu Mazăre, în ultimul an. Primarul a vorbit, în principal, despre urgentarea listării la Bursă a unei părți dintre acțiunile CN APM, ceea ce ar fi dus la transparentizarea activității portuare, și, la fel de important, despre aprobarea unor chirii unitare pentru toți operatorii portuari și nu diferențiat, așa cum se practică încă, pe pile și în funcție de interesele unora. Surpriză! În draftul amintit, aceste două puncte sunt cele pe care se insistă cel mai mult, alături de faptul că trebuie eliminat amestecul politic în activitatea curentă a portului.

NEVOI ȘI BENEFICII

Analiza privind infrastructura portuară arată că printre punctele tari ale portului se numără amplasamentul, legătura cu Dunărea, manevrarea rapidă a navelor, capacitatea ridicată de preluare şi depozitare a danelor, precum şi adâncimea care permite sosirea unor nave de mari dimensiuni. Totodată, portul beneficiază de operatori la terminale cu experienţă şi pregătire adecvată, are capacitatea de manipulare a unor încărcături diversificate, taxe competitive, un marketing activ, lichidităţi adecvate şi spaţii disponibile pentru extindere. Pe de altă parte, zonarea portului nu este optimă, multe parcele mici sunt închiriate către firme mici, fără un plan al utilizării terenului, infrastructura portuară are o stare deficitară, iar bugetul pentru întreţinere este insuficient. Un alt punct slab este congestionarea sezonieră a traficului rutier, mai ales la terminalele care nu au loturi de parcare pentru camioane. Autorii documentului notează, la acest capitol, şi cadrul legal şi instituţional depăşit, insuficienta autonomie administrativă şi financiară a Companiei CN APM, structura organizatorică şi de management a portului depăşită, lipsa planificării corporatiste, birocraţia din administraţia portului, comunicarea dificilă cu operatorii comerciali şi fluctuaţia ridicată a personalului de trafic. „Veniturile CN APM depind prea mult de taxele portuare şi provin în prea mică măsură din imobiliare, din chirii şi concesiuni“, se spune în analiză. Autorii studiului apreciază că „amestecul politic în activitatea portuară de zi cu zi“ şi autonomia insuficientă a CN APM sunt ameninţări, recomandând, în acest sens, un acord la nivel politic şi listarea la bursă, alături de o dezbatere transparentă a rolului portului şi măsurilor menite să atragă sprijinul public pentru transformarea lui într-un operator independent.

NU MAI ȚIPĂ NIMENI

Este foarte interesant cum analiza publicată nu mai scoate oamenii în stradă, așa cum se întâmpla în urmă cu jumătate de an, atunci când Radu Mazăre spunea că a solicitat preluarea de către Primărie a încă unui pachet de 13% din acțiunile CN APM de la Ministerul Transporturilor, pe lângă pachetul de 20% pe care autoritatea locală îl deținea deja. Între timp, pentru că presiunile au fost foarte mari, pentru că senatorul PDL Gigi Chiru a vrut să „ajute“ Constanța contestând constituționalitatea actului normativ prin care Consiliul Local a primit cele 20% dintre acțiunile CN APM, Constanța a rămas fără nicio acțiune, ceea ce a făcut ca bugetul Primăriei să fie diminuat cu aproape două milioane de euro. Niciuna dintre persoanele care țipau atunci, prin angajații scoși cu japca la proteste ori aduși din alte județe, nu se mai opune acum măsurilor din masterplan, niciuna dintre țintele enumerate, se pare, nu mai este dăunătoare, așa cum spunea la acea vreme Operatorul Portuar, structură portuară controlată de miliardarul Gabriel Comănescu. Între timp, având în vedere concursul de împrejurări, primarul Radu Mazăre a anunțat că nu mai este interesat de descentralizarea portului. Amintim că, până în toamna anului trecut, structura acţionariatului a fost formată din Ministerul Transporturilor (60%), Fondul Proprietatea şi Primăria Constanţa, fiecare cu 20% din capital.