Preşedintele rus Vladimir Putin nu sfătuieşte pe nimeni să recurgă la provocare şi şantaj împotriva Rusiei, potrivit declaraţiilor sale făcute miercuri la Kremlin, în contextul crizei "spionilor" ruşi în relaţiile dintre Moscova şi Tbilisi. Afirmaţia a fost făcută în faţa liderilor grupurilor parlamentare, reuniţi la Kremlin.

Poliţia din Moscova a început o serie de descinderi şi controale în rîndurile diasporei gruzine din Rusia, intensificînd astfel criza izbucnită săptămîna trecută, după ce autorităţile de la Tbilisi au acuzat de spionaj mai mulţi ofiţeri ruşi. "Am primit recent o circulară ce prevede măsuri severe împotriva gruzinilor ce locuiesc la Moscova şi care cere ca nici delictele mici să nu fie lăsate nepedepsite", a declarat un înalt responsabil din cadrul poliţiei din Moscova, reprezentant al Departamentului de luptă împotriva criminalităţii economice. Sursa citată a adăugat, sub acoperirea anonimatului, că poliţia din Moscova "lucrează" cu o listă cu circa 470 de nume de cetăţeni gruzini, oameni de afaceri sau reprezentanţi ai sectorului comercial sau alimentar.

Presa rusă a relatat că forţele speciale ale poliţiei au efectuat deja, marţi seară, o descindere la cazinoul Kristall, situat în estul Moscovei, cerînd închiderea acestuia şi afirmînd că era controlat de structuri criminale gruzine. Un alt control a avut loc la hotelul Tbilisi, folosit de diplomaţii gruzini acreditaţi la Moscova, scopul operaţiunii fiind redarea clădirii către proprietarii de drept, a precizat departamentul de luptă împotriva criminalităţii organizate. Poliţia a efectuat descinderi şi în pieţele din Moscova, pentru a verifica documentele comercianţilor gruzini. Conform Centrului cultural ruso-gruzin din Moscova, comunitatea gruzină din Rusia este formată din circa 800.000 de persoane, peste 500.000 dintre acestea fiind muncitori imigranţi.

Preşedintele gruzin Mihail Saakaşvili a avertizat, la rîndul său, Rusia că nu poate continua politica de intimidare a vecinilor săi, dar s-a declarat dispus să deschidă dialogul cu Moscova, cu condiţia respectării independenţei ţării sale. "Nu puteţi pretinde că aveţi acces la civilizaţia modernă, la democraţie, la piaţa economică şi în acelaşi timp să vă intimidaţi vecinii. Avem propriul domeniu de vînătoare", a declarat acesta. "Noi nu ducem o politică antirusă. Avem o politică îndreptată spre propria dezvoltare, spre propria ţară", a subliniat liderul de la Tbilisi. În schimb, ministrul rus al Afacerilor Externe, Serghei Lavrov, a considerat miercuri inutilă orice mediere din partea Organizaţiei pentru Securitate şi Cooperare în Europa sau a altcuiva pentru rezolvarea crizei, potrivit unei convorbiri telefonice cu preşedintele acestui for, omologul său belgian Karel De Gucht.

Camera Inferioară a Parlamentului de la Moscova a luat în discuţie, ieri, proiectul de declaraţie privind Gruzia, ce prevede sancţiuni mai aspre dacă autorităţile de la Tbilisi continuă să desfăşoare o politică antirusă. Proiectul de declaraţie afirmă că Rusia este îndreptăţită să adopte mai multe sancţiuni în interesul securităţii naţionale, al siguranţei şi al sănătăţii cetăţenilor ruşi. Potrivit documentului, "politica antirusă" a autorităţilor gruzine ameninţă stabilitatea şi securitatea în Caucaz şi încalcă drepturile omului şi principiile democratice din Gruzia.

Prelungirea suspendării legăturilor comerciale cu Rusia ar avea însă consecinţe negative asupra economiei gruzine care, potrivit estimărilor anterioare, ar putea consemna în acest an un avans de 6,2%. Deficitul de cont curent, anticipat la 11% din Produsul Intern Brut, ar putea să se amplifice. Standard and Poor's a acordat ţării calificativul "B plus", în decembrie 2005, anunţînd că rămîne de văzut cît va dura întreruperea legăturilor dintre Rusia şi Gruzia.