Pentru revitalizarea economică a Poştei Române, reprezentanţii acesteia încearcă să găsească cât mai multe soluţii. Două dintre ele sunt privatizarea companiei şi reducerea numărului de angajaţi ai acesteia.

Ca urmare a faptului că niciun potenţial cumpărător nu s-a arătat interesat să investească în această instituţie, privatizarea Poştei s-a amânat din nou, Guvernul hotărând extinderea cu şase luni a termenului până la care potenţialii investitori pot depune ofertele de cumpărarea a caietului de sarcini. Conform declaraţiilor directorului general al companiei, Ion Smeeianu, la baza eşecului stau situaţia financiară negativă a companiei, dar şi o nouă datorie stabilită de Agenţia Naţională de Administrare Fiscală (ANAF), de 107 milioane lei. Pe scurt… obligaţii fiscale ce depăşesc 240 milioane de lei. Pentru ca datoriile să nu mai fie un obstacol în calea privatizării, Guvernul va solicita Comisiei Europene acordul pentru transformarea în acţiuni a datoriilor istorice ale Poştei Române, iar datoria către ANAF, de 107 milioane lei, va fi eşalonată, în baza unei ordonanţe de urgenţă avizată deja de către Executiv. \"Conversia datoriilor în acţiuni nu va afecta actuala structură a acţionariatului companiei\", se arată într-un document guvernamental obţinut de Mediafax, cu explicaţia că majorarea capitalului social prin conversia creanţelor în acţiuni obligă statul, în baza Legii 247/2005, să menţină cota de participare a Fondului Proprietatea. Odată cu conversia datoriilor în acţiuni va fi operată şi eşalonarea datoriei adiţionale, de 107 milioane lei, către ANAF. Ministrul pentru Societatea Informaţională, Dan Nica, a declarat că Guvernul a aprobat, ieri, o ordonanţă de urgenţă care stabileşte că toate companiile cu datorii şi care au trecut printr-un al doilea control al Agenţiei Naţionale de Administrare Fiscale vor beneficia şi de eşalonarea acestor noi datorii. Ministrul a explicat că principalul beneficiar al ordonanţei este Poşta Română, companie care, în lipsa acestei măsuri, ar fi intrat în faliment din 6 iunie, când datoria devenea exigibilă.

În contextul celui de-al doilea eşec al privatizării, premierul României, Victor Ponta, i-a cerut ministrului Comunicaţiilor, Dan Nica, să explice public cum \"miile de angajări\" efectuate la Poşta Română şi pierderile de sute de milioane lei, care nu se cunoşteau, sunt cauzele pentru care investitorii ezită să depună oferte de privatizare a societăţii. Mai mult, premierul a arătat că Guvernul va adopta o serie de măsuri de sprijinire a restructurării acesteia. Începând din iulie vor fi disponibilizaţi 4.458 de salariaţi, 14% din numărul actual al angajaţilor companiei. În prezent, compania are 32.000 de salariaţi care îşi desfăşoară activitatea în aproximativ 5.600 de unităţi poştale. Guvernul a mai decis, ca Poşta Română să fie restructurată într-o perioadă de 180 zile, iar ofertele ferme şi angajante pentru privatizarea companiei vor putea fi depuse până la 30 iunie 2014, acest ultim termen putând fi însă devansat dacă se constată că operatorul poştal a devenit atractiv în urma reorganizării.