Măsurile anticriză adoptate în România sînt printre cele mai ineficiente din Europa şi din lume, ca amploare şi structură, iar criza economică determină companiile româneşti să reducă eforturile de combatere a corupţiei, potrivit unui studiu al centrului de cercetare în domeniul economiei CESifo Group. Pe o scară de la 1 la 9, măsurile de combatere a crizei financiare şi economice adoptate în România au fost evaluate cu nota 1,3, punctaj rezultat în urma centralizării opiniilor a 12 economişti din România intervievaţi de CESifo. Singura ţară din Europa cu o clasare mai slabă este Letonia, cu nota 1, iar la nivel mondial, doar Bolivia, Guatemala şi Venezuela au obţinut evaluări inferioare, scorul acestor state fiind tot 1. Norvegia a obţinut cea mai ridicată notă, 7,4, niciun stat din lume nereuşind să depăşească acest nivel şi să se apropie de scorul maxim. Celelalte ţări ale căror măsuri anticriză au depăşit nota 7 sînt China, Australia şi Danemarca. Statele Unite, cea mai mare economie a lumii, au primit nota 5 de la economiştii intervievaţi de CESifo pentru programele anticriză introduse. Nota 1 reprezintă măsuri insuficiente ca amploare şi structură pentru a ameliora efectele crizei, nota 5 indică măsuri „mai mult sau mai puţin suficiente”, iar nota 9 reprezintă iniţiative absolut suficiente, precizează CESifo. Climatul economic a rămas nefavorabil în Europa Centrală şi de Est şi şi-a accentuat declinul „sub nivelurile satisfăcătoare”, se spune în analiză. „Aşteptările economice pentru următoarele şase luni (pentru ţările din regiune - n.r.) s-au îmbunătăţit datorită ameliorării situaţiei mondiale, însă se menţin în zona negativă”, se arată în studiu. Analiza CESifo arată că România se numără printre statele cu cele mai puţine restricţii de ordin juridic şi administrativ pentru companiile străine, dar factorul de instabilitate politică poate deteriora mediul de afaceri pentru investitorii de peste graniţă. În plus, circa jumătate dintre economiştii intervievaţi consideră că firmele şi companiile din România ar putea să reducă măsurile de combatere a corupţiei ca urmare a crizei financiare şi economice, situaţie întîlnită şi în Argentina, Turcia, Coreea de Sud, Portugalia, Taiwan, Bulgaria, Peru şi Paraguay.