Greva generală din sectorul public spaniol, programată iniţial pe 2 iunie, a fost amânată pe 8 iunie, potrivit sindicatelor care organizează protestul pentru a contesta măsurile de austeritate anunţate de Guvernul socialist, inclusiv reducerea salariilor. Federaţiile sindicale UGT, CCPP şi sindicatul independent CSI-F au făcut front comun. Sub presiunea condiţiilor dificile de pe pieţele financiare, dar şi a altor state din zona euro, premierul Jose Luis Rodriguez Zapatero a fost nevoit să schimbe radical politica socială şi să decidă măsuri de reducere a cheltuielilor publice. Măsurile anunţate includ în principal reducerea salariilor în medie cu 5% în acest an şi îngheţarea lor în 2011. Şi în 2011 va fi blocată majorarea automată a anumitor pensii. Funcţionarii publici vor participa la manifestaţii de protest începând cu 20 mai. Confederaţiile sindicate au exclus, deocamdată, organizarea unei greve generale în toate sectoarele economice. Deficit bugetar din Spania a urcat anul trecut la 11,2% din PIB, iar guvernul intenţionează reducerea acestuia la 3% din PIB până în 2013.

Şi fostul prim-ministru spaniol Jose Maria Aznar cere demisia Guvernului socialist şi scrie luni, în “Financial Times”, că, în 160 de ani, niciun executiv de stânga nu a fost capabil să salveze Spania dintr-o criză economică. Spania trece prin cea mai profundă recesiune din ultimii 50 de ani, iar premierul socialist Jose Luis Rodriguez Zapatero a introdus săptămâna trecută noi măsuri de austeritate pentru a reduce un deficit bugetar despre care unele voci spun că ar putea declanşa o criză mai puternică decât în Grecia.

Fără bere

Danezii riscă să rămână fără bere Carlsberg, din cauza grevei a circa 1.000 de angajaţi ai companiei, care protestează pentru că nu li se cresc salariile. Pe 4 mai, cei 500 de angajaţi de la principala fabrică din Jutland au intrat în grevă. S-au întors la lucru, dar au reluat greva trei zile mai târziu. Vineri li s-au alăturat alţi 600 de angajaţi ai companiei, inclusiv şoferi care distribuie berea. Stocurile de Carlsberg de la magazinele şi supermarketurile din ţară sunt în scădere, din cauza conflictului de muncă. Conducerea Carlsberg a anunţat că va fi nevoită să concedieze mulţi angajaţi, dacă şi când se vor întoarce la muncă. Producţia de bere de la Jutland pentru pieţele canadiene, norvegiene şi suedeze, a fost mutată deja în străinătate. Reprezentanţii sindicatelor au aunţat că în prezent nu există discuţii cu conducerea companiei.

Buget de urgenţă

Noul guvern de coaliţie din Marea Britanie va prezenta în 22 iunie un buget de urgenţă, destinat reducerii semnificative a uriaşului deficit bugetar cu care se confruntă ţara, a anunţat, luni, noul ministru britanic de Finanţe, George Osborne. Coaliţia formată de conservatorii şi liberali democraţi trebuie să reducă un deficit bugetar de peste 11 procente din PIB. Planurile coaliţiei guvernamentale includ: introducerea unei taxe pe bănci, înfiinţarea unei comisii care să analizeze posibilitatea separării activităţilor de retail banking de activităţile de investment banking, conferirea de noi puteri de control Băncii Angliei şi plafonarea imigraţiei din statele care nu sunt membre UE.

Marea Britanie se confruntă cu un deficit bugetar record, de 153 miliarde de lire sterline (236 miliarde de dolari), în urma celor 18 luni de recesiune. Anterior, se anunţase reducerea cheltuielilor guvernamentale cu şase miliarde de lire sterline în acest an. Noul Guvern britanic I-a acuzat pe laburiştii că au desfăşurat “o politică a pământului pârjolit” înainte de alegerile generale, lăsând în urmă facturi ascunse de miliarde de lire sterline. Miliarde de lire sterline au fost promise înainte de alegeri, pentru a creşte şansele laburiştilor la urne şi a sabota următorul guvern, susţin critici ai fostului premier Gordon Brown.

Reducerea cheltuielilor

Guvernul italian are în vedere reducerea cheltuielilor bugetare cu 27,6 miliarde de euro în următorii doi ani, o măsură similară cu cele anunţate recent de Spania şi Portugalia pentru restabilirea încrederii pieţei în economiile din Zona euro. Măsurile, evaluate la 13 miliarde de euro în 2011 şi la peste 14,5 miliarde în 2012, ar urma să fie aprobate până în 1 iunie. Acestea vor include reduceri de salarii în sectorul public, la fel ca în Spania şi Portugalia, şi îngheţarea angajărilor. Regiunile corupte din sudul Italiei, care se confruntă deja cu probleme în sectorul medical, s-ar putea confrunta cu reduceri ale fondurilor de dezvoltare şi cu o creştere a taxelor locale. Premierul Silvio Berlusconi şi-a luat angajamentul de a reduce deficitul public al ţării de la 5,3% din PIB anul trecut, la 2,7% în 2012.

Potrivit regulilor Zonei euro, cele 16 statele membre trebuie să îşi menţină deficitele sub 3% din PIB, dar majoritatea au depăşit acest prag, pe fondul crizei economice şi a scăderii veniturilor bugetare. În ultimele săptămâni, Italia a fost menţionată alături de Spania şi Portugalia printre ţările care riscă o repetare a scenariului grec. Totuşi, deficitul public al Italiei este mult mai mic decât cel al Portugaliei (9,4% din PIB) sau al Spaniei (11,2%).