Modul în care vor fi acordați bani administrațiilor publice locale de la bugetul de stat ar putea fi în sfârșit reglementat în baza unor algoritmi clar stabiliți, fără a mai exista posibilitatea ca fondurile să fie distribuite pe criterii politice. Prin derogare de la Legea finanțelor publice, în 2015 va fi introdus un proiect nou cu privire la echilibrarea bugetelor locale. Proiectul a fost asumat de Ministerul Finanțelor și Ministerul Dezvoltării Regionale și a fost aprobat în comisiile de buget-finanțe ale Parlamentului. Veștile sunt bune pentru unele administrații locale și rele pentru altele. Conform proiectului, au fost stabilite limite de venituri minime proprii pe care trebuie să le realizeze comunele (1,5 milioane de lei), orașele (șase milioane de lei), municipiile (20 milioane de lei), municipiile reședință de județ (50 milioane de lei) și consiliile județene (80 milioane de lei). Sumele ar putea părea colosale pentru șefii administrațiilor locale, mai ales dacă ne gândim că sunt comune care nu au mai mult de 1.500 de locuitori, ceea ce înseamnă maximum 500 de gospodării, iar impozitele și taxele încasate nu ar atinge nici măcar a 10-a parte din suma stabilită prin lege. Partea bună este însă că cine nu realizează veniturile stipulate va primi automat diferența până la plafon de la Guvern, însă modul de echilibrare a bugetelor locale se va realiza în baza unui nou algoritm, foarte riguros. O veste, care de asemenea ar putea fi interpretată, este că se scoate din schemă orice intervenție a consiliilor județene, iar banii vor veni direct de la centru către primării/consilii prin Direcția Generală a Finanțelor Publice. În plus, cei care colectează mult și mai accesează și fonduri europene primesc bonusuri, iar cei care își reduc gradul de colectare față de anul precedent sunt penalizați. În acest fel, administrațiile publice vor fi motivate să crească tot timpul gradul de încasare sau cel puțin acesta să nu fie mai mic pentru a putea beneficia de fonduri de la Guvern. „Dacă proiectul va ajunge să fie pus în aplicare, va fi o competiție internă pentru toate primăriile. Vestea bună este că, în acest fel, va fi eliminat factorul politic și banii vor fi distribuiți în funcție de merite, realizări și necesități, nu în funcție de culoarea politică. Avem nevoie de o distribuire echilibrată a banilor guvernamentali. 20 de milioane de lei sunt bani mulți pentru noi, însă ne străduim să creștem an de an nivelul încasărilor“, a declarat primarul municipiului Medgidia, Marian Iordache.

PROIECT-PILOT Măsura vizează în principal comunele, orașele și municipiile mici care n-au bani să se autosusțină. Din experiența celor prezenți la dezbatere, de la municipii mari în sus, nu va fi nevoie de echilibrarea bugetelor locale. Foarte important este că celor care depăsesc plafonul la încasări nu li se ia sub nicio formă din venituri pentru a fi redistribuite celor care au venituri mici. Conform conducerii Executivului, proiectul este unul pilot, care, după șase luni, va fi analizat cu studii de impact și se va vedea care sunt efectele. De asemenea, din 2017, cei care au încasări mai mici decât în anul precedent sau care au datorii nu vor primi decât 50% din reechilibrarea până la plafonul stabilit. De menționat este că limitele de venituri proprii se referă la cifrele înregistrate de unitățile administrativ-teritoriale în 2013. Proiectul urmează să fie dezbătut, însă, în cele două Camere ale Parlamentului și, dacă va trece, va fi implementat de anul viitor.

Simulare

Dacă o comună realizează venituri proprii de 800.000 de lei, ea va primi automat diferența până la plafonul de 1,5 milioane de lei. După ce se împart astfel banii la nivel național și toată lumea ajunge la plafonul minim, se face a doua alocare. În acest stadiu, cine a avut încasări bune primește un bonus de 15%, iar cine a atras proiecte europene mai primește 15%. Această comună, dacă în 2017 are încasări mai mici decât în 2016 și are, de exemplu, 700.000 de lei încasări, nu va mai primi toată suma până la 1,5 milioane lei, cât e plafonul, ci doar jumătate din această sumă, adică doar 400.000 de lei, nu 800.000 de lei cât ar trebui să primească până la plafon.