Cercetătorii din armata americană au anunţat că au testat cu succes un nou tip de material exploziv, care poate spori semnificativ impactul unor arme, inclusiv al rachetelor antirachetă. Rachetele făcute din substanţă cu densitate mare pot exploda, degajând o energie de până la cinci ori mai mare decât armamentele existente.
Noul material, care combină câteva metale şi polimeri, este la fel de dens ca oţelul, dar proiectilele făcute din noul material ar permite, spun cercetătorii, să fie înregistrate mai puţine victime colaterale. Rachetele, obuzele şi alte muniţii sunt construite dintr-un înveliş de oţel care conţine explozibili. În noua concepţie a cercetătorilor militari americani, învelişul inert este înlocuit de materiale reactive de mare densitate (HDRM), care se combină şi explodează numai când proiectilul îşi atinge ţinta. Testele recente au arătat că materialele reactive de mare densitate sunt durabile şi sporesc semnificativ eficienţa exploziei. ”În cazul unei rachete din oţel, aceasta este lansată prin explozie, trece prin ţintă şi toată energia kinetică se disipează în ţintă”, a explicat Clifford Bedford, unul dintre cercetătorii implicaţi în proiect. ”În cazul rachetei din material reactiv, ai aceeaşi lansare explozivă, însă se dezintegrează în ţintă şi eliberează energie chimică iar energia chimică şi cea kinetică, combinate, oferă un efect sporit”, a adăugat el.
Noul material este în curs de dezvoltare de peste cinci ani şi conţine diferite tipuri de metale combinate cu oxidanţi, pentru a genera o explozie chimică la impact. Potrivit lui Bedford, HDRM ar putea fi folosit iniţial în sistemele antirachetă, deoarece şrapnelul ar avea o putere explozibilă considerabil mai mare pentru a distruge un proiectil în aer. În plus, ţinând cont că noul material reacţionează şi explodează la impact, vor exista mai puţin victime colaterale. Cercetătorul crede că, în cele din urmă, acest material poate fi folosit şi în cazul grenadelor sau gloanţelor, dar şi la armele mai mari. Noi teste urmează să aibă loc în septembrie. Dar în condiţiile în care preţul acestei tehnologii este de trei sau patru ori mai mare decât al celor existente deja, restricţiile bugetare ar putea afecta folosirea lor în viitor.