Senatul a adoptat, miercuri, tacit, un proiect legislativ care introduce obligativitatea pentru maternităţi de a asigura instruirea post-natală părinţilor sau a tutorelui legal cu privire la Sindromul Copilului Scuturat, transportul auto pentru sugari sau schema de vaccinare a acestora. Propunerea legislativă a fost inițiată de deputatul PNL Ovidiu Raețchi, iar termenul de adoptare tacită s-a împlinit la data de 26 decembrie 2018. „Actualul proiect de lege prevede obligativitatea unei instruiri detaliate în maternități a părinților sau tutorilor privind îngrijirea post-natală a copilului. Externarea nou-născuților din unitățile spitalicești se va realiza după ce atât părinții sau tutprii nou-născuților, cât și medicii responsabili, vor semna o fișă care atestă realizarea instructajului. Acesta va conține, în mod obligatoriu, o explicare a riscurilor grave pe care le implică sindromul copilului scuturat (SBS), o prezentare a manevrei Heimlich anti-sufocare la sugari și a mpsurilor elementare pentru evitarea sufocării, o exdplicare a riscurilor privind transportul auto inadecvat al sugarilor și a soluțiilor de prevenire prin utilizarea scaunului special, o explicare a situațiilor în care nou-născutul prezintă febră și a reacțiilor corecte în funcție de caz, precum și o prezentare a schemei de vaccinare pentru primul an de viață. Instructajul urmează să fie realizat de un medic sau asistent medical desemnat de conducerea unității, individual sau pentru grupuri de maxim 20 de părinți, în funcție de programul de externări”, se arată în expunerea de motive a proiectului legislativ.

De asemenea, proiectul prevede că, pentru o mai bună înţelegere a riscurilor medicale post-natale, va fi realizat un video pe care părinţii îl pot viziona în maternitate sau acasă.

Cheltuielile pentru personalul care va face instructajul pentru şi celelalte cheltuieli necesare implementării acestor măsuri în maternităţi, vor fi asigurate prin bugetul Ministerului Sănătăţii, care va fi suplimentat cu sumele necesare.

ÎN ROMÂNIA,7,6 DECESE LA 1.000 DE NOU-NĂSCUŢI

În favoarea susţinerii proiectului, Raeţchi prezintă un raport al INS din 2017, care spune că "în România se înregistrează 7,6 decese la 1.000 de nou-născuţi, faţă de o medie europeană de 3,6 şi comparativ cu o rată de 3,7 în Franţa, 3,3 în Germania sau chiar de 1,7 în Finlanda şi 1,6 în Slovenia. Dacă ne uităm la numărul de naşteri anuale înregistrate în România, vedem că anual mor în jur de 1.300 de nou-născuţi, unele dintre decese putând fi evitate prin însuşirea de către părinţi a unui minim set de cunoştinţe cu privire la principalele riscuri care pot afecta copiii după naştere şi în primii doi de ani de viaţă".

Senatul a adoptat tacit inițiativa, în calitate de prim for sesizat, decizională fiind Camera Deputaților.