După cum promiteam săptămâna trecută, revenim cu amănunte din motivarea de 67 de pagini a deciziei prin care judecătorul de drepturi și libertăți al Înaltei Curți de Casație și Justiție a desființat cererea Direcției Naționale Anticorupție privind arestarea preventivă pentru 30 de zile a primarului Constanței, Radu Mazăre, și a omului de afaceri Sorin Strutinsky. În ediția de vineri, 27 martie, vă prezentam pe scurt conținutul amplului document în care magistratul ICCJ a dat de pământ cu numeroasele capete de acuzare pe care DNA le reținuse în contul celor două personalități vizate pentru arestare. Laitmotivul refuzului pe linie a fost "inexistența unor probe care să conducă la suspiciunea rezonabilă că s-a săvârșit fapta" . În același document, dialogul dintre judecător și procuror a căpătat accente dure la adresa angajaților DNA, care sunt acuzați că l-au reținut pe Mazăre pentru 24 de ore și au solicitat arestarea lui alături de Strutinsky în baza unor argumentații întemeiate exclusiv pe bază de  presupuneri și prezumții simple, cu trimitere la caracterul pretins al unor contracte publicitare. Acele contracte sunt însă probate ca fiind reale și nu fictive prin depunerea la dosar, de către apărători, a numeroase înscrisuri doveditoare. Amintim că, în acest dosar, Radu Mazăre se confruntă cu trei acuzații de luare de mită, cu complicitatea lui Sorin Strutinsky. În două din cazuri este vorba despre două firme care ar fi încheiat contracte publicitare fictive (care se dovedesc însă a fi reale) pentru a construi un mall în Constanța, iar cea de-a treia firmă ar fi încheiat contracte la fel de fictive, după cum spun procurorii (dar care sunt dovedite a fi la fel de reale ca și primele două), în scopul de a câștiga licitația prin care a fost concesionat serviciul de salubritate al orașului Constanța pentru 25 de ani.

            În mare parte, "cazul" procurorilor se baza pe declarații de martori, ale căror afirmații sunt prezentate în cele 67 de pagini ale motivării de respingere a cererii DNA de arestare a primarului și omului de afaceri. Sunt pagini întregi de texte, în care sunt citați oameni din diverse domenii, de la omul de afaceri Arpad Paszkany (fostul finanțator al CFR Cluj), trecând pe la fostul arhitect-șef al Constanței Ionuț Toma și până la reprezentanți ai diverselor firme implicate în rechizitoriu sau simpli funcționari din Primăria Constanța. Parcurgând declarațiile, niciunul dintre cei intervievați nu afirmă că primarul Constanței sau omul de afaceri constănțean cercetat ar fi cerut sau propus acordarea de mită. Până și Paszkany, care era indicat drept piesă de rezistență în arsenalul DNA adunat împotriva lui Mazăre, spune că nici măcar nu a vorbit la telefon cu Mazăre sau Strutinsky, darămite să se întâlnească cu vreunul dintre ei pentru a stabili detaliile prezumtivei inginerii financiare. Așa cum constată și judecătorul, acuzațiile de luare de mită și complicitate la luare de mită apar la capătul unui șir de interpretări prezumtive ale procurorilor, presărate cu declarații trunchiate ale martorilor, din care nu reiese nimic acuzator. Mai mult, magistratul atrage atenția procurorilor asupra faptului că forțează acuzarea lui Radu Mazăre folosindu-se de acte administrative semnate de acesta, deși documentele fuseseră în prealabil fie întocmite și certificate de specialiști, fie votate de Consiliul Local. O singură declarație, aparținând unui anume Ciorcă Vasile, reprezentant al lui Paszkany, care presupune în mod eronat că societatea comercială care a întocmit contractele de publicitate - Soti Cable Neptun TV - ar fi firma lui Radu Mazăre, ajută argumentația DNA. Dar această declarație este considerată și de judecătoare ca fiind trunchiată și evazivă. Culmea, din document reiese că mita ar fi fost solicitată de funcționarii care întocmeau documentațiile de urbanism. Chiar arhitectul-șef Ionuț Toma afirmă că auzise că, în perioada aceea, se condiționa eliberarea de documentații de încasarea unor sume la nivelul funcționarilor, dar acesta arată că nu a primit niciodată astfel de bani. Or, întrebarea care se ridică din toate aceste detalii este: de ce, în aceste condiții, dosarul a fost întocmit pe numele lui Mazăre și Strutinsky? Până va răspunde Justiția la această întrebare, dosarul își urmează cursul firesc în instanță, pe 1 aprilie judecându-se recursul DNA împotriva respingerii arestării celor doi...