Locuitorii din Medgidia şi-au sărbătorit oraşul în week-end-ul trecut, cu ocazia împlinirii a 150 de ani de la întemeierea sa oficială. "Organizatorii şi-au dorit ca această zi să fie una specială. Chiar dacă la primele ore ale dimineţii ploaia ne-a speriat, crezînd că ne dă peste cap toate planurile, spre prînz, soarele a învins datorită sufletului medgidienilor", a spus, sîmbătă, primarul Medgidiei, Dumitru Moinescu. Întîlnirea de la prînz, unde, într-un cadru festiv, primarul şi viceprimarul Mircea Talaşman le-au înmînat medaliile aniversare "Medgidia-150 de ani" ambasadorului României în Turkmenistan, istoricul Tahsin Gemil, directorului Direcţiei de Sport judeţene, Elena Frîncu, scriitorului Corneliu Leu, profesorului Ioan Biţoleanu, jurnalistului Aurelia Lăpuşan şi inginerului Ioan Ursu, constructorul Podului de la Medgidia peste Canalul Dunăre - Marea Neagră, a reunit peste 100 de persoane. "Au participat oameni pentru care Medgidia este locul în care le place să trăiască, dar şi cei care, deşi trăiesc acum departe de Medgidia, cu sufletul sînt mereu aici", a spus Moinescu. Printre cei care au dorit să asiste, sîmbătă, la sărbătoarea Medgidiei, s-au aflat oficialităţi ale Ministerului Culturii, reprezentanţi ai UDTTMR, foşti primari ai Medgidiei, cadre didactice. "Ne-am dorit ca această sărbătoare să o petrecem cu prietenii şi dorinţa ne-a fost îndeplinită. Fiecare dintre cei prezenţi aici, fie că este sau nu născut în Medgidia, este fiu al acestor locuri. Pentru tot ceea ce au realizat au pus pasiune şi dăruire, şi pentru aceasta le sîntem recunoscători”, a spus primarul, în discursul său. Ziua de sîmbătă a continuat cu lansările cărţilor “Studiu monografic al oraşului Medgidia”, de Corneliu Marinescu, şi “Preşedinţi de partide văzuţi prin ochii timpului lor”, de profesorul Ioan Biţoleanu. În acelaşi cadru a avut loc şi expoziţia de fotografie “Medgidia trecut şi prezent”. Unul dintre momentele emoţionante a fost inaugurarea Galeriei primarilor, care prezintă primarii pe care i-a avut Medgidia de la războiul de independenţă şi pînă astăzi. Ziua de sîmbătă s-a încheiat cu un spectacol grandios, în care au cîntat formaţii locale, dar şi invitaţi ca Emanuel, Nico, Proconsul, Alexandra Ungureanu şi Fly Project. La ora 24.00, toţi spectatorii au asistat la un foc de artificii.

Tot sîmbătă, la Medgidia au început şi pregătirile pentru realizarea celui mai lung ghiudem din lume, care a fost gata duminică. Pentru prepararea lui a fost nevoie de 100 de kg de carne de oaie şi vită şi, după spusele primarului Moinescu, multe kg de piper, cimbru şi alte condimente. “A fost ideea unuia dintre organizatori să facem cel mai mare ghiudem din lume, iar noi acum ne străduim. Este sărbătoarea Medgidiei, iar oraşul nostru are cîteva simboluri printre care şi ghiudemul, şi încercăm astfel să depăşim un record“, a declarat Moinescu. Măsurătorile au arătat că ghiudemul demn de cartea recordurilor a avut 156 de metri. După ce a fost preparat, ghiudemul a fost împărţit tuturor celor prezenţi. “A fost o experienţă foarte interesantă, inedită pentru Medgidia. Cu ocazia aceasta, sper să fim cunoscuţi mai mult, nu neapărat pentru podgoria de vin, ci şi pentru alte evenimente care au loc aici. E un început. Manifestări de genul acesta ar trebui să mai aibă loc la Medgidia. Este un prilej de a se reuni locuitorii Medgidiei şi invitaţi din mai multe colţuri ale ţării“, a spus Alik Amed, una dintre localnicele care au ajutat la prepararea ghiudemului. Ghiudemul este un produs specific etniei turce, preparat din carne de vită şi de oaie (în alte zone se foloseşte şi carnea de cal), care se condimentează cu cimbru, piper, usturoi, ciuşcă şi boia. De obicei, acest produs se usucă şi apoi se serveşte, dar pentru că nu au existat condiţiile necesare pentru a duce la capăt acţiunea, cei care au participat la eveniment au degustat ghiudemul după ce l-au fript pe grătar. Ziua de duminică a continuat cu jocuri de handbal, volei şi baschet, dar şi cu un concurs de kureş, tradiţionalele lupte tătăreşti.