Medicii români, apreciaţi mai mult în străinătate decât în ţară, demonstrează, din nou, că pot fi cei mai buni. O echipă de medici ai Spitalului Colentina din Capitală a câştigat medalia de aur la Geneva, pentru realizarea unui simulator destinat instruirii practice a medicilor rezidenţi şi specialiştilor urologi care efectuează intervenţii chirurgicale minim invazive de înlăturare a litiazei renale. Medicii Victor Cauni, Cristian Persu şi Felix Voinea au realizat un model artificial pentru simularea nefrolitotomiei percutanate, un simulator destinat instruirii practice a medicilor rezidenţi şi specialiştilor urologi care efectuează intervenţii chirurgicale minim invazive de înlăturare a litiazei renale. Cei trei medici de la Spitalul Colentina din Bucureşti au primit pentru această invenţie medalia de aur la Salonul de inventică de la Geneva, dar şi premiul Technopol Moscova şi premiul Arabia Saudită. “Această cerere de brevet cu care am participat la Salonul internaţional de inventică de la Geneva 2014 se referă la un dispozitiv, un model artificial care este adresat instruirii practice a medicilor rezidenţi şi a specialiştilor tineri în urologie, în efectuarea unor intervenţii chirurgicale minim invazive de aport percutanate asupra rinichiului. Aceste intervenţii chirurgicale minim invazive, traduse nefrolitotomie percutanată, sunt intervenţii deosebit de delicate, ce necesită o curbă destul de mare de învăţare. Acest model fizic, acest simulator reprezintă un segment din corpul uman, pe care, respectând toate ţesuturile - începând de la piele, ţesut celular subcutanat, strat muscular, rinichi, ureter, vezică şi întreg aparatul urinar -, se poate simula operaţia de nefrolitotomie percutanată şi de extragere a calculilor de la nivelul rinichiului”, a declarat şeful Secţiei de urologie de la Spitalul Colentina, dr. Victor Cauni. Potrivit lui, în prezent, operaţii de acest fel sunt simulate pe fructe, cum ar fi, spre exemplu, mere, pere sau gutui. “Cred că un aparat care reproduce organismul uman şi care ajută medicul să înveţe mai uşor tehnicile chirurgicale în acest tip de boală este foarte important. În lume mai existau simulatoare pentru alte tipuri de intervenţii, dar pentru acest tip şi la modul în care există acest simulator, considerăm că este o premieră mondială, de aceea ne-a fost acordat premiul”, a mai spus dr. Cauni.

MAI REPEDE LA PERFORMANŢĂ Dr. Cauni a precizat că acest simulator ajută medicul tânăr, rezidentul să ajungă mai repede la performanţă. “Este un simulator prin care se antrenează medicii pentru operaţii. Acest simulator o să aibă şi senzori în interiorul segmentului acela de corp creat ca să arate când se lezează un vas, când se lezează calea urinară, se arată fiecare pas greşit pe care-l poate face medicul. Se arată rinichii şi cu calculii din interiorul lor. Calculii se pot schimba, ca să producem o varietate mare de cazuri. Pot fi simulate diverse tipuri de calculi, atât la rinichiul drept, cât şi la cel stâng, mergând până la cele mai dificile cazuri, dar cât mai apropiate de situaţiile reale din sala de operaţie”, a explicat medicul. În România sunt foarte mulţi pacienţi care au litiază voluminoasă, litiază colariformă, litiază bilaterală, calculi duri, ce necesită această operaţie minim invazivă, care combină atât chirurgia deschisă printr-o mică incizie, cât şi chirurgia endoscopică. De aceea, operaţia respectivă este una dintre cele mai delicate din urologie, iar medicii care fac astfel de intervenţii trebuie să fie tot timpul antrenaţi. Chirurgul speră ca simulatorul să fie pe piaţă în cel mult doi ani. El a precizat că, din nefericire, multe brevete rămân expuse în cabinetele medicilor. Dr. Cauni mai are încă patru proiecte de cercetare, prin care vrea să adapteze, în instrumentele urologice şi microunde, ultrasunete.