Starea jalnică în care a ajuns sistemul de Sănătate din România este tot mai evidentă şi pare fără rezolvare, cel puţin pentru următorii ani. Deşi se lucrează cu un deficit de personal, managerii de spitale se văd nevoiţi să dea afară tot ce prind, întrucât nu mai au bani nici măcar pentru salariile angajaţilor. Criza economică, sub Guvernul Boc 4, a adus Sănătatea în pragul falimentului. Bolnavii sunt acceptaţi în spitale doar dacă vin de acasă cu medicamentele şi materialele sanitare necesare, iar în sălile de operaţii nu se mai intră fără parolă: “soluţii perfuzabile, pansamente şi… sânge!”. Cadrelor medicale le este imposibil să lucreze în asemenea condiţii. Disperare, acesta este cuvântul care caracterizează în momentul de faţă sistemul sanitar. După soluţia guvernanţilor, de reducere a salariilor cu 25%, un medic va ajunge să câştige echivalentul câtorva grame de antibiotic. Aşa se explică exodul cadrelor medicale, care este de neoprit. Chiar ministrul Sănătăţii, Attila Cseke, spune că exodul medicilor nu poate fi stopat, pentru că România nu poate oferi salariile din străinătate. Şi speranţele sale pentru viitor sunt slabe: de la anul să nu se mai aplice reducerile salariale de 25%. “România nu îşi permite, într-o perioadă foarte scurtă, să ofere medicilor acele salarii asemănătoare cu cele din Germania sau Marea Britanie”, a mai adăugat demnitarul. În privinţa salarizării cadrelor medicale, oficialul a recunoscut că leafa unui medic tânăr este mică, însă este de părere că ceilalţi, care beneficiază şi de sporuri, pot “trăi corect” cu acel venit. “Un doctor aflat la începutul carierei primeşte, după reducerea de 25%, un salariu de 10-15 milioane lei. Este adevărat că medicii tineri ar trebui să aibă un salariu mai mare. Venitul de acum este insuficient”, recunoaşte Cseke.

• SITUAŢIE MAI MULT DECÂT DRAMATICĂ • Peste 8.000 de medici, dentişti şi farmacişti au primit până acum certificate pentru a putea lucra în străinătate, iar 2.000 au depus cereri, dar încă nu şi-au luat documentele, potrivit unei statistici a Ministerului Sănătăţii (MS). Cererile pentru obţinerea unui certificat de conformitate, act necesar pentru a lucra într-o clinică din străinătate, sunt în număr aproape constant, aprox. 3.000 pe an, a declarat purtătorul de cuvânt al MS, Oana Grigore. Preşedintele Colegiului Medicilor din România (CMR), prof. univ. dr. Vasile Astărăstoae, declara, la începutul lunii iulie, că aprox. 6.900 de medici au semnat, în acest an, precontracte cu firme de recrutare pentru a lucra în străinătate. Şeful CMR preciza, de asemenea, că în ultimii trei ani şi jumătate, aprox. 5.000 de medici români au plecat să lucreze în străinătate. “În acest an, însă, situaţia este mult mai dramatică. Până în acest moment sunt semnate 6.900 de precontracte la târgurile de locuri de muncă. Aceşti medici au semnat contractul cu firma de angajare, ştiu locul de muncă unde se vor duce, urmează să mai îndeplinească unele formalităţi. (...) Deci este o situaţie mai mult decât dramatică. Mai mult, în momentul în care reduci cu 25% salariul unui medic, nu faci altceva decât să îl determini să plece”, a spus prof. univ. dr. Astărăstoae. Şi asistenţii medicali sunt “goniţi” din ţară, lefurile fiind mai mult decât penibile. Vicepreşedintele Ordinului Asistenţilor Medicali Generalişti, Moaşelor şi Asistenţilor Medicali din România (OAMGMAMR), filiala Constanţa, Maria Ionescu, a declarat că, spre deosebire de anul trecut, cererile de documente necesare muncii în străinătate s-au dublat. “Ne aşteptăm la un exod mai mare odată cu reorganizarea Spitalului de Urgenţă”, a mai declarat vicepreşedintele OAMGMAMR. Periodic, în diferite oraşe din ţară vin fel şi fel de firme de recrutare a personalului medical. Ofertele de lucru în afară sunt mai mult decât atractive, atât medicilor cât şi asistenţilor medicali fiindu-le puse la dispoziţie numeroase facilităţi, de la locuinţă, mijloace de transport, asigurări de sănătate, cursuri gratuite de limbă străină, asistenţă în viaţa privată şi profesională şi până la facilităţi în ceea ce priveşte accesul în unele centre culturale, reduceri în unele magazine etc.