Asociaţia Oamenilor de Afaceri din România (AOAR) solicită Băncii Naţionale a României şi Ministerului Economiei şi Finanţelor să adopte o poziţie publică în legătură cu o posibilă creştere a pragului de garantare a depozitelor bancare în ţara noastră. În prezent, băncile din România garantează depozitele populaţiei cu plafonul maxim de 20.000 de euro pe deponent, indiferent de moneda în care s-a făcut plasamentul. Comparativ cu alte valori din UE, plafonul din România este de 2,3 ori mai mic faţă de garantarea din Anglia (46.200 euro/deponent), de 3,5 ori mai mic decît cea din Franţa (70.000 euro/deponent) şi de 5,1 ori mai mic decît cea din Italia (103.291 euro/deponent - cea mai mare garantare din UE). AOAR aminteşte că astfel de măsuri de creştere a plafonului de despăgubire a deponenţilor în caz de falimente bancare au fost adoptate recent în Irlanda, Marea Britanie şi Statele Unite, pe fondul crizei financiare internaţionale. În aceste condiţii, este în interesul mediului de business ca toţi factorii responsabili să acţioneze concertat şi concret pentru a creşte încrederea populaţiei şi companiilor în stabilitatea sistemului financiar românesc. Ministrul Economiei şi Finanţelor, Varujan Vosganian, nu vede însă cu ochi buni majorarea plafonului, pentru că acest pas „ar putea induce sentimentul că există pericole, deşi evaluările arată că sistemul bancar nu este afectat”. Vosganian exclude categoric şi posibilitatea ca toate băncile din România să intre concomitent în faliment, oricînd în viitor, „dar există soluţii pentru orice scenariu”. Potrivit rezultatelor unui studiu de piaţă, realizat anul trecut, pentru Fondul de Garantare a Depozitelor în Sistemul Bancar (FGDSB), cu privire la comportamentul, factorii de influenţă, evoluţia şi perspectivele economisirii, numai 11% din români ştiu de existenţa acestui fond şi de scopul instituţiei, în timp ce 42% nu au cunoştinţă de el, iar 47% nu au putut oferi un răspuns clar în această privinţă. Aşadar, atenţie unde vă economisiţi banii, verificaţi dacă băncile alese de voi se află în schema de garantare a Fondului, pentru că altfel, în caz de faliment al băncilor neagreate de FGDSB, rămîneţi fără bani! Directorul FGDSB, Alexandru Matei, a subliniat că aproape 50% din depozitele totale ale persoanelor fizice şi juridice erau negarantate la sfîrşitul lunii septembrie 2007. Lista depozitelor negarantate cuprinsă în Anexa la Legea de funcţionare a Fondului menţionează 13 tipuri de depozite care nu pot fi acoperite de despăgubirile FGDSB. Revenind la rezultatele studiului citat, se poate observa că românii nu au renunţat la vechiul obicei de a ţine banii la saltea, considerîndu-l mai sigur decît investirea banilor la instituţii de profil. Principala formă de economisire preferată în continuare de populaţie este păstrarea banilor în casă, folosită de o treime dintre români (33%). Această practică este urmată de depozitele bancare în lei, utilizate de 21% dintre cei intervievaţi în studiu şi conturile curente în lei, menţionate de 11% dintre subiecţi.