Problema mediului de afaceri românesc sau cel puţin a unei părţi a acestuia este că a trecut prin speculaţii, fie din privatizări, fie din imobiliare, şi deodată trebuie să obţină bani din economii, a declarat preşedintele Asociaţiei Oamenilor de Afaceri din România (AOAR), Florin Pogonaru. „În ce măsură vom rezista la criză venind cu o asemenea mentalitate (cea de speculaţii - n.r.) este de discutat”, a adăugat el. Pogonaru a explicat că, în prezent, există oameni de afaceri „foarte lichizi”, care fac presiuni pentru scăderea preţurilor activelor pentru a putea face achiziţii, dar şi persoane care nu au deloc lichidităţi şi „dau din colţ în colţ”. „Mă interesează redefinirea modelelor de afaceri. Este clar că lumea începe să fie altfel, e clar că te gîndeşti tot timpul ce model de afaceri trebuie să adopţi pentru ca afacerea să-ţi reziste în cazul în care criza durează un an sau cinci”, a mai spus preşedintele AOAR. Pogonaru consideră că sînt foarte multe lucruri neclare în perioada următoare, dar că el este optimist în ceea ce priveşte perspectivele unor segmente precum private equity sau tehnologie. În ceea ce priveşte sectorul bancar, Pogonaru, care este şi membru în Consiliul de Supraveghere al Băncii Comerciale Române (BCR), crede că piaţa este matură, întrucît s-a mai confruntat cu dificultăţi, cum ar fi falimentul unei bănci sau criza rusă din 1998. „Prima tendinţă pentru recuperarea creanţelor nu va mai fi executarea silită, ci cum se poate redresa această societate. Se doreşte o cooperare înainte de a se ajunge în faţa instanţei, pentru redresarea situaţiei financiare a societăţii. Dorinţa sistemului bancar este în prezent de a salva, în limitele economice posibile actuale, situaţia viitoare a firmei”, a arătat Pogonaru. Pe de altă parte, preşedintele AOAR consideră că „subiectul adevărat” ar trebui să fie în prezent ceea ce se va întîmpla cu TVA-ul pe 15 septembrie. „Subiectul real este cum şi dacă sîntem în stare ca TVA-ul să nu crească pe 15 septembrie cu două - trei puncte procentuale. Dacă ne uităm la precedentul Ungariei, care a trecut prin acelaşi scenariu, de neîndeplinire a obiectivelor stabilite prin acord cu FMI, este lucrul pe care îl aşteptăm şi este un lucru economic real, destul de uşor previzibil”, a mai spus Pogonaru. Autorităţile române au convenit, la finele lunii martie, cu reprezentanţii Fondului Monetar Internaţional (FMI) asupra unui acord stand-by pe 24 de luni cu instituţia financiară pentru 12,95 miliarde euro, bani care intră în rezerva Băncii Naţionale a României (BNR), pachetul total de finanţare externă, de la Fond, Uniunea Europeană, Banca Mondială şi Banca Europeană pentru Reconstrucţie şi Dezvoltare urmînd să ajungă la 19,95 miliarde euro. Prima analiză a performanţei implementării programului stabilit de România cu Fondul Monetar Internaţional va fi realizată pe baza ţintelor pentru finele lunii iunie, la data de 15 septembrie, cînd ar urma să intre în rezerva BNR şi a doua tranşă a împrumutului de la instituţia internaţională.