Sălile de jocuri de noroc şi cazinourile din Rusia vor fi închise, începînd din 1 iulie, excepţie făcînd numai cele care funcţionează în patru regiuni ale ţării îndepărtate de oraşele mari. În aceste condiţii, mai multe zeci de mii de persoane vor rămîne fără locuri de muncă, în special la Moscova, unde există în prezent 524 de cazinouri şi săli de jocuri şi la Sankt-Petersburg, unde funcţionează 109. Aşadar, cei pasionaţi de jocurile de noroc vor fi nevoiţi să meargă într-unul dintre cele patru ”Las Vegas-uri” ruseşti, toate situate la distanţe de cel puţin 1.000 de kilometri de Moscova: la Kaliningrad (vestul ţării), în oraşul Azov din provincia Rostov (sud), în regiunea Altai din Siberia şi la Vladivostok (Extremul Orient). Totuşi, reprezentanţii industriei jocurilor de noroc avertizează că aceste zone nu sînt pregătite deocamdată să găzduiască singurele cazinouri şi săli de joc din ţară.
Aceasta a fost, parţial, ideea lui Vladimir Putin, care, în timpul preşedinţiei sale, a sugerat adoptarea unei legi care să permită funcţionarea acestei industrii numai în patru regiuni. În 2006, proiectul a fost adoptat de Duma de Stat, Camera Inferioară a Parlamentului rus. ”Jocurile de noroc sînt la fel ca dependenţa populaţiei de alcool, care provoacă un prejudiciu moral şi material”, a declarat, la acel moment, Putin. Actorii importanţi ai industriei jocurilor de noroc au încercat fără succes să amîne data intrării în vigoare a măsurii, asupra căreia a insistat, însă, preşedintele Dmitri Medvedev. Astfel, sălile de jocuri şi cazinourile trebuie fie să se închidă, fie să îşi schimbe domeniul de activitate. De exemplu, un cazinou de pe strada Arbat s-a transformat recent în restaurant, în timp ce cazinoul Arbat şi-a închis porţile, luni, spre nemulţumirea personalului. Angajaţii din cazinouri, mai bine plătiţi decît cei din alte sectoare, şi-au permis să facă economii şi să se pregătească pentru zilele negre. În acest domeniu de activitate, cele mai mici salarii oscilează între 800 şi 2.000 de dolari (570 şi 1.420 de euro), în timp ce un şef primeşte cel puţin 4.000 de dolari (2.840 de euro) pe lună. Acestea sînt sume mult mai mari decît salariul mediu lunar în Rusia, în valoare de aproximativ 415 euro. Pentru a evita noua lege, fostele săli de jocuri s-ar putea transforma în cluburi de poker, însă dacă vor fi puse în joc sume de bani, acestea vor intra sub incidenţa legii, a avertizat un purtător de cuvînt al poliţiei moscovite, Filip Zolotniţki. ”Ne aşteptăm să apară săli ilegale, ca în epoca sovietică, în apartamente şi case”, a adăugat el.
Rusia, ţara unde trăiesc cei mai bogaţi imigranţi din lume
Rusia este ţara unde trăiesc cei mai bogaţi imigranţi din lume, se arată într-un sondaj recent, solicitat de HSBC Bank International. Astfel, o treime din imigranţii care locuiesc în Rusia - cea mai mare proporţie din lume - cîştigă peste 250.000 de dolari pe an, iar aproape jumătate au raportat un venit de cel puţin 200.000 de dolari. Sondajul, ale cărui rezultate au fost publicate săptămîna trecută, analizează situaţia financiară a 3.100 de imigranţi din 26 de ţări diferite. Concluziile sale se bazează pe o serie de factori interrelaţionaţi, cum ar fi venitul anual, venitul disponibil, economiile şi banii cheltuiţi pe produse de lux.
Conform oricărui standard şi mai ales avînd în vedere perioada de criză economică, imigranţii din Rusia trăiesc bine, precizează sondajul. Aproape 60% dintre imigranţii intervievaţi în Rusia au afirmat că au un venit disponibil de cel puţin 4.000 de dolari în fiecare lună, al doilea procent din lume, în timp ce 70% cîştigă destui bani pentru a putea angaja cel puţin o persoană care să se ocupe de gospodărie, un procent cu mult mai mare decît media globală de 48%. În comparaţie cu stilul de viaţă din ţara de origine, 97% dintre imigranţii intervievaţi în Rusia spun că au un venit disponibil mai mare în această ţară, iar o proporţie identică afirmă că ei au economisit şi investit mai mulţi bani în Rusia decît în ţara de origine. Deşi aproape trei sferturi dintre imigranţii din Rusia au precizat că obiceiurile lor legate de cheltuieli au fost afectate de criza economică, o majoritate covîrşitoare, de 83%, au menţionat că nu intenţionează să revină în ţara de origine.
Specialiştii în recrutarea forţei de muncă au declarat că aceste date nu reprezintă o surpriză. “Există o lipsă de competiţie masivă, aici, în Rusia, în aproape orice sector”, a spus Luc Jones, un partener al agenţiei de recrutare Antal. “Acasă este mult mai greu să te remarci, în timp ce aici poţi să ieşi în faţă”, a adăugat el. Însă, imigranţii din Moscova au avut reacţii contradictorii faţă de acest sondaj, de la indiferenţă la furie sau confuzie, unii dintre ei exprimîndu-şi îndoiala asupra metodologiei sondajului.