Trăiesc în comuniune cu Dunărea, pe care o tratează cu respectul cuvenit unei mari suverane, care ştie să se facă iubită. Uneori discretă şi tăcută, dar omniprezentă şi generoasă cu supuşii ei, alteori aprigă şi de temut, Dunărea ştie să se facă respectată. Pentru oamenii Deltei, Dunărea reprezintă mai mult decât o întindere de apă. Ea înseamnă binecuvântare, cărare de apă mişcătoare ce face legătura cu lumea şi sursă de viaţă, dar uneori înseamnă şi blestem, mai ales atunci când apele se „umflă” şi atunci când cer jertfe umane, ca un zeu năprasnic şi păgân, care trebuie înduplecat cu sânge. Dar toate acestea pălesc în faţa generozităţii sale. Din apele sale, din adâncurile ei, se scoate „comoara vie”, materia primă şi sursa de viaţă, dar şi de inspiraţie, zilele acestea mai mult decât niciodată, a Festivalului Borşului de Peşte al Deltei Dunării. Prima ediţie a acestui eveniment s-a desfăşurat în weekend, în comuna Crişan, situată pe braţul Sulina, la 47 de kilometri de municipiul Tulcea.

NICIO REŢETĂ FĂRĂ PEŞTE În afară de preparatele care necesitau coacerea la cuptor, s-au gătit cam de toate sâmbătă, în prima zi a festivalului-concurs, de la chifteluţe, ardei umpluţi şi ciorbă de perişoare, cu carne din peşte, evident, până la peşte prăjit, saramură şi chiar frigărui. Cu Dunărea în spate, cele şapte echipe înscrise în concurs, două din Crişan şi câte una din Sulina, Mila 23, Mahmudia, Caraorman şi Jurilovca, s-au întrecut în a găti şi a convinge juriul, dar şi publicul, că au cele mai savuroase preparate.

BORŞ, FOLCLOR ŞI IAR BORŞ Conform cutumei, valabilă şi în Deltă, ce-i mai bun, adică borşul, a fost lăsat la urmă. Astfel, ieri, de Sfânta Marie Mică, peşte de diferite feluri şi mărimi bolborosea pe pirostrii, în ceaunele de tuci. Aceleaşi echipe s-au întrecut în a-şi pune în valoare reţetele moştenite din mamă în fiică, din tată în fiu. La eveniment a participat şi preşedintele Asociaţiei Litoral - Delta Dunării, Corina Martin, care a gustat din borşul de peşte, dar şi din dulciurile delicioase tradiţionale, pregătite la ceas aniversar. Aceasta a încins o horă, în care s-au prins zeci de oameni, iar spre final, a cântat pentru crişăneni câteva strofe din „Mai ţii minte, măi, dragă Marie” şi „Dare-ar naibii, dragoste, în tine”

PREMII Evenimentul s-a încheiat cu anunţarea premiilor, juriul fiind condus de moderatorul manifestării, prof. Ştefan Coman, director al ansamblului profesionist „Baladele Deltei” din Tulcea. La secţiunea Cel mai bun preparat deltaic, Premiul I a fost obţinut de echipa din Caraorman, care în prima zi a încântat papilele gustative ale turiştilor şi localnicilor cu crap pe varză, peşte cu sos şi orez sârbesc şi somn pane. Echipele din Jurilocva şi Crişan I au obţinut Premiul al II-lea, respectiv al III-lea. Cel mai aşteptat clasament, cel al borşului de peşte, a adus Jurilovcei locul I, iar echipei Crişan I - locul al III-lea. Premiul al II-lea a ajuns la Sulina. „Am câştigat cu borşul pe care îl facem la Jurilovca, aşa cum am învăţat din mamă în fiică, cu mult suflet, apă, legume - cartofi, ardei, ceapă - şi cât mai multe soiuri de peşte: caras, somn, ştiucă... E o tradiţie”, a spus Liliana Trifonov, din Jurilovca. Aceasta a gătit, sâmbătă, ardei umpluţi, plătică la grătar, chifteluţe şi, ca „bonus”, senzaţionalii colţunaşi cu struguri şi brânză.

Ansamblurile folclorice din Crişan ale ruşilor lipoveni şi ale ucrainenilor au promovat buna dispoziţie ieri, în cea de-a doua şi ultima zi a Festivalului Borşului de Peşte al Deltei Dunării.

Standurile participanţilor la concursul gastronomic au fost împodobite cu obiecte desprinse din universul lor casnic şi familial, multe cu valoare de document: lămpi de gaz, carpete de perete brodate manual, fotografii alb-negru, icoane şi celebrele păpuşi matrioşka. Au făcut senzaţie printre turişti, dar şi printre localnici, împletiturile din papură din Mahmudia, realizate manual de surorile Mariana Pohilcă şi Daniela Hozu, după un meşteşug deprins de la bătrânele satului.

Bucatele pescăreşti au fost stropite cu aromate vinuri de Măcin. Nu au lipsit nici ţuica aprigă, nici simbolul toamnei: mustul. Pentru ca gătitul să meargă strună, iar vizitatorii şi turiştii să-şi mai ostoiască ameţeala produsă de atâtea arome care mai de care mai apetisante, dansurile şi cântecele nord-dobrogene, greceşti şi ruso-lipoveneşti au animat atmosfera. Nu puţini au fost cei care au pus, pe loc, de o horă. Soarele prietenos de început de septembrie, suficient cât pentru a-i lăsa pe copiii Deltei, cu părul bălai, să zburde nestingheriţi pe uliţa din pietre mărunte şi praf, a avut rolul său de netăgăduit la reuşita festivalului.

La festivitatea de deschidere a festivalului au participat, sâmbătă seară, oficialităţi judeţene şi locale: preşedintele Consiliului Judeţean Tulcea, Horia Teodorescu, prefectul Tulcei, Lucian Simion, senatorul Octavian Motoc, primarul comunei Crişan, Ilie Munteanu. De asemenea, nu au lipsit guvernatorul Administraţiei Rezervaţiei Biosferei Delta Dunării, Edward Bratfanof, ministrul Fondurilor Europene, Eugen Teodorovici, precum şi principalul organizator al manifestării, preşedintele Asociaţiei Naţionale de Turism Rural şi Ecologic Cultural (ANTREC), Silviu Gheorghe.