Liderii ţărilor industrializate şi emergente (G20), reuniţi vineri şi sîmbătă la Washington, s-au pus de acord să susţină economia, să pună în aplicare o nouă reglementare internaţională şi să reformeze guvernarea mondială. Fotografia de grup, strîngerile de mîini şi dialogurile cordiale au pus punct unei reuniuni fără precedent, în cadrul căreia s-a încercat elaborarea unei strategii pentru ieşirea din criza financiară. Deciziile ţărilor G20 au fost finalizate într-un comunicat de cinci pagini, care a fost publicat sîmbătă, la încheierea acestui summit inedit, ce încearcă să atenueze cea mai gravă criză financiară de la Marea Depresiune din anii \'30. Potrivit Franţei, un prim bilanţ al acestor decizii va putea fi schiţat la 31 martie. Apoi, între 31 martie şi 30 aprilie, va fi organizat un al doilea summit G20, a mai spus preşedintele Franţei, fără a preciza locul viitoarei reuniuni. ”Textul asupra căruia au convenit liderii din G20 conţine mesaje pozitive pe trei paliere: sprijin pentru economie, nouă reglementare internaţională, reforma guvernării mondiale. Acest text are drept caracteristică esenţială, pentru care ne-am luptat mult timp, faptul că încearcă să fie concret şi cît mai precis posibil. Dincolo de comunicatul de cinci pagini există un plan de acţiune detaliat, în care sînt reamintite o serie întreagă de măsuri şi reglementări, sînt enunţate obiective, cu o dată fundamentală - 31 martie 2009”, a insistat preşedinţia franceză.
Preşedintele în exerciţiu al SUA, George W. Bush, a declarat că ”unul dintre pericolele unei crize ca aceasta pe care o traversăm ar fi ca oamenii să începă să aplice o politică protecţionistă. Am avut o discuţie bună şi deschisă”. Preşedintele Bush a adăugat că ”criza nu s-a încheiat, dar s-a convenit ca G20 să transmită un mesaj de speranţă, care nu poate veni decît din convergenţa eforturilor tuturor pentru a susţine activitatea economică”. Comunicatul reia ideea unei strategii care să treacă prin mai multe axe: susţinerea creşterii economice prin politici de relansare, inclusiv cu ajutorul armei bugetare, contribuţia politicii monetare, sprijinul Fondului Monetar Internaţional (FMI) şi al băncilor de dezvoltare cu activităţi în ţări fragile. ”Summit-ul financiar a adoptat un plan de acţiune pentru a demonstra că ţările, în ansamblu, au capacitatea de a acţiona”, a declarat cancelarul german, Angela Merkel. ”Există o mare dorinţă comună de a ne asigura că o asemenea criză nu se va mai repeta şi de a relansa economia mondială, cît mai repede posibil”, a adăugat cancelarul. Preşedintele rus, Dmitri Medvedev, a afirmat că Rusia face parte din sistemul economic global. ”Nu am evitat problemele cu care se confruntă în prezent alte state. Şi, spre regretul nostru, plătim acelaşi preţ. Asta explică interesul nostru vizavi de organizarea acestui summit. Voi reveni dacă voi considera că a avut rezultate pozitive. Principala concluzie este că am făcut primii paşi spre crearea unui nou sistem”, a adăugat Medvedev.
Liderii celor şapte state puternic industrializate (SUA, Marea Britanie, Canada, Franta, Germania, Italia şi Japonia) şi din alte 12 state (Argentina, Australia, Brazilia, China, India, Indonezia, Mexic, Rusia, Arabia Saudită, Africa de Sud, Turcia şi Coreea de Sud) s-au întîlnit la National Building Museum în încercarea de a găsi soluţii pentru ieşirea din criză. Sîmbătă, în cursul după-amiezii au avut loc dezbaterile oficiale în cadrul summit-ului G20. Marele absent al reuniunii a fost, în opinia unora, preşedintele ales al SUA, Barack Obama. Deşi iniţial s-a vehiculat că el va avea cel puţin cîteva întrevederi cu liderii europeni, acestea nu s-au concretizat. Următorul summit G20, care reuneşte cele mai dezvoltate ţări ale planetei, ar urma să aibă loc anul viitor, la sfîrşitul lunii aprilie. La propunerea preşedintelui francez, Nicolas Sarkozy, summit-ul ar putea fi găzduit de capitala britanică, Londra. În schimb, premierul britanic, Gordon Brown, a preferat să fie rezervat în declaraţii şi să afirme că locul viitoarei reuniuni va fi anunţat abia în cursul săptămînii viitoare.