Fundaţia Română pentru Democraţie, condusă de fostul preşedinte Emil Constantinescu, a inaugurat, vineri, Memorialul Fortul 13 Jilava, cu prilejul beatificării monseniorului Vladimir Ghika, decedat în 1954 la închisoarea Jilava. „La Fortul 13 Jilava inaugurăm Memorialul Jilava, un proiect pe care l-am iniţiat cu un an în urmă pentru a transforma fosta închisoare de tortură şi represiune Jilava într-un memorial. A fost un lung drum, care a prevăzut foarte multe eforturi pentru a învinge birocraţia şi legislaţia, în momentul de faţă putem spune că am reuşit acest lucru. S-a reuşit transferarea întregii foste clădiri a închisorii şi a spaţiului aferent de la Administraţia Penitenciarelor, de la Ministerul Justiţiei, la Ministerul Culturii, la Direcţia Patrimoniului", a precizat fostul preşedinte Emil Constantinescu. El a arătat că Fortul 13 Jilava, unde a fost închis monseniorul Vladimir Ghika, este în momentul de faţă un monument istoric clasa A, iar anul trecut a fost deja vizitat de 1.200 de tineri. Constantinescu a mai spus că Fundaţia Română pentru Democraţie, în acord cu Ministerul Educaţiei Naţionale, lucrează la un proiect prin care Memorialul Jilava va face parte din „manualul electronic al istoriei recente a României", oferindu-se posibilitatea „unei vizitări virtuale a acestui memorial de către oricine are un computer în orice colţ al lumii". „Dorim să facem un model european, pentru că este vorba aici de totalitarism, de toate feţele cumplite ale totalitarismului", a mai spus Emil Constantinescu. Participanţii la inaugurarea publică a Memorialului Fortul 13 Jilava au vizitat celula în care a fost întemniţat monseniorul Vladimir Ghika. Ceremonia de beatificare a monseniorului Vladimir Ghika are loc sâmbătă, la Romexpo. Liturghia solemnă de beatificare este pregătită de Arhiepiscopia Romano-Catolică din Bucureşti. Cardinalul André Vingt-Trois, arhiepiscop de Paris, va fi prezent la ceremonie, alături de alţi înalţi prelaţi. Cardinali, peste 20 de episcopi, peste 200 de preoţi şi în jur de 8.000 de credincioşi din ţară şi străinătate sunt aşteptaţi la ceremonia de beatificare. Slujba va fi prezidată de cardinalul Angelo Amato, prefectul Congregaţiei pentru Cauzele Sfinţilor de la Sfântul Scaun. Biserica Ortodoxă Română va fi reprezentată de Varlaam Ploieşteanul, episcop-vicar patriarhal. Din România mai sunt aşteptaţi alţi reprezentanţi ai cultelor religioase, membri ai corpului diplomatic, oameni politici, reprezentanţi ai societăţii civile şi personalităţi ale vieţii culturale. Papa Francisc a semnat, în 27 martie, decretul prin care recunoaşte „martiriul slujitorului lui Dumnezeu Vladimir Ghika, preot diecezan", născut la Istanbul şi ucis la Bucureşti. Prin semnarea decretului de către Suveranul Pontif, Vladimir Ghika va fi înscris în rândul sfinţilor Bisericii Catolice. Odată cu beatificarea, lui Vladimir Ghika îi va fi acordat titlul de „Fericit", va fi propus de biserică drept exemplu de credinţă şi se va autoriza cultul public în cinstea sa, care constă în atribuirea unei zile de sărbătoare în calendarul Bisericii locale, cu o Liturghie proprie şi expunerea în public a imaginilor sale şi a moaştelor.
Cultul său ar putea fi extins la nivelul întregii biserici romano-catolice din România, dar şi al altor biserici locale. După beatificare, Fericitul va putea fi proclamat patron al unei opere, al unei parohii. Vladimir Ghika a fost un om de mare credinţă, animat de profunda dorinţă de unitate a bisericii lui Cristos. De origini nobile, s-a născut într-o familie de diplomaţi, în ziua de Crăciun a anului 1873, la Constantinopol, fiind botezat în Biserica Ortodoxă. Din 1879, părinţii săi s-au stabilit în Franţa, iar Vladimir Ghika a urmat cursuri de teologie la Roma, unde a obţinut doctoratul. A primit taina sfintei preoţii prin mâinile Cardinalului de Paris, la 7 octombrie 1923. Aici a slujit în primii ani de preoţie în cea mai săracă zonă, Villejuif. Cu aprobarea specială a Papei Pius al XI-lea, Vladimir Ghika a devenit primul preot biritual, care a slujit atât în ritul latin, cât şi în cel bizantin. Începând din 1939, când a venit în România, a slujit în Bucureşti, atât în biserica Sacré Coeur, construită cu sprijinul său, cât şi în biserica greco-catolică din strada Polonă. La 18 noiembrie 1952, în plină prigoană a regimului comunist împotriva Bisericii Catolice, monseniorul Vladimir Ghika a fost arestat pe o stradă din Bucureşti, în timp ce ieşea din casa unei bolnave căreia îi dăduse Sfintele Taine. După un an de anchete şi torturi, a fost condamnat la trei ani de închisoare. Monseniorul, care avea atunci 80 de ani, a încetat din viaţă în închisoarea Jilava doi ani mai târziu, la 16 mai 1954.