Trusturile de presă sunt stipulate ca vulnerabilităţi în Strategia de Apărare discutată în CSAT în luna iunie. Când a decretat drept pericol public mass-media, probabil că preşedintele Traian Băsescu s-a gândit la anumiţi jurnalişti care îi “vulnerabilizează” siguranţa naţională, cum ar fi: jurnaliştii care nu îi ridică osanale, care îl critică atunci când greşeşte, ziaristele care trebuie să facă figuri de “striptis” în biroul lui, găozarii, jurnaliştii care îl filmează cu telefoanele atunci când merge la piaţă, păsăricile sau ziaristele cu figură de ţigancă împuţită. Liderii a trei grupuri politice importante din Parlamentul European (S&D, ALDE şi Greens/EFA) au adresat scrisori preşedinţilor celor două Camere ale Legislativului român şi, pentru informare, liderilor grupurilor parlamentare, cerând respingerea paragrafului din Strategia Naţională de Apărare care face referire la mass-media. Semnatarii textelor reamintesc obligaţia statelor membre de a adopta legi care să nu vină în conflict cu valorile şi normele juridice ale UE. Deputaţii europeni apreciază că includerea referirilor la campaniile de presă la capitolul vulnerabilităţi “reprezintă nu doar un act nedemocratic, ci şi o încălcare a art. 11 din Carta Drepturilor Fundamentale a UE, a art. 10 din Convenţia Europeană a Drepturilor Omului, precum şi a articolului 6 din Tratatul privind funcţionarea UE”. Ei atrag atenţia că “este în interesul bunei funcţionări democratice a instituţiilor din România să fie garantate şi respectate drepturile şi libertăţile mass-media, aşa cum sunt ele definite în actele fundamentele ale Uniunii”. Eurodeputatul PSD Victor Boştinaru, membru al Comisiei de Petiţii a Parlamentului European (PE), a apreciat că se demonstrează astfel faptul că PE “apără interesele cetăţenilor în faţa unor abuzuri şi a unor abateri nedemocratice”. El şi-a exprimat speranţa că autorităţile române “vor lua în considerare poziţia PE şi va respinge acel paragraf din Strategia Naţională de Apărare. Pentru oricare altă decizie există riscul ca România să primească sancţiuni din partea UE”. Scrisoarea parlamentarilor europeni reprezintă un prim răspuns la cele două petiţii semnate de un grup important de jurnalişti români şi Confederaţia Sindicatelor Democratice din România (CSDR), împreună cu membrul său afiliat, Federaţia Română a Jurnaliştilor MediaSind.