Cancelarul german, Angela Merkel, i-a cerut preşedintelui rus, Vladimir Putin, într-o discuţie telefonică, să nu încerce să destabilizeze R. Moldova. Declaraţia intervine pe fondul temerilor că, după anexarea peninsulei Crimeea, Rusia ar avea în vedere o acţiune în regiunea separatistă transnistreană. Comandantul suprem al forţelor aliate NATO în Europa (SACEUR), generalul Philip Breedlove, a avertizat duminică, într-o dezbatere la Bruxelles, că Rusia dispune de suficientă forţă la graniţele Ucrainei pentru a ocupa Transnistria, dacă decide să facă acest lucru. Generalul Philip Breedlove a subliniat că NATO este foarte preocupată de riscurile la adresa securităţii regiunii separatiste care, oficial, aparţine R. Moldova. Preşedintele Parlamentului de la Tiraspol, Mihail Burla, a trimis, săptămâna trecută, o scrisoare Dumei de Stat, în care cere Moscovei să analizeze posibilitatea anexării Transnistriei la Federaţia Rusă.

DEZMINŢIRE Guvernul rus nu a discutat despre posibilitatea ca regiunea separatistă transnistreană să intre în componenţa Federaţiei Ruse, a declarat, ieri, vicepremierul Dmitri Kozak. Numit în funcţie în 2012, Kozak este autorul memorandumului privind soluţionarea conflictului transnistrean, propus de Vladimir Putin în 2003, care prevedea federalizarea R. Moldova. Rusia dispune de un contingent militar în regiunea separatistă, în urma conflictului din 1992, pe care refuză să-l retragă, în pofida angajamentului asumat în 1999. Moscova participă, de asemenea, la misiunea de pacificare din regiune şi este mediator în procesul de negocieri în formatul 5+2 privind soluţionarea conflictului transnistrean, din care, în afară de Chişinău şi Tiraspol, mai fac parte Ucraina şi OSCE, iar SUA şi UE sunt observatori.

Administraţia de la Moscova a declarat „personae non gratae“ 13 oficiali canadieni, inclusiv doi funcţionari de la Cabinetul primului-ministru, interzicându-le intrarea pe teritoriul Rusiei, ca reacţie la sancţiunile adoptate de Canada împotriva Rusiei. Canada a adoptat sancţiuni împotriva a şapte oficiali ruşi şi a trei oficiali pro-ruşi din Crimeea, ca reacţie la criza din Ucraina.

PROPUNERE ABSURDĂ Ministerul polonez al Afacerilor Externe a calificat, ieri, drept absurdă propunerea liderului ultranaţionalist al partidului liberal-democrat rus (LDPR), Vladimir Jirinovski, făcută Poloniei, Ungariei şi României de a-şi împărţi între ele vestul Ucrainei. ”O scrisoare cu o astfel de propunere a ajuns la ambasada Poloniei la Moscova şi o considerăm o mare absurditate”, a declarat Marcin Wojciechowski, purtătorul de cuvânt al ministerului. În scrisoarea sa, liderul LDPR a sugerat organizarea unor referendumuri, după modelul celui din Crimeea, în regiunile Ucrainei care au aparţinut altădată Poloniei, României şi Ungariei. ”Doar un spirit bolnav poate avea astfel de idei”, a comentat Tomasz Nalecz, un colaborator apropiat al preşedintelui polonez, Bronislaw Komorowski. Ministerul român de Externe a primit scrisoarea lui Jirinovski, dar nu o va comenta, întrucât o consideră absurdă, potrivit unei postări pe contul de Twitter al MAE. Şi Ministerul de Externe de la Budapesta o consideră absurdă, după cum a anunţat oficial.

NOTA DE PLATĂ PENTRU CRIMEEA ”Europa şi America sunt unite în favoarea Ucrainei şi pentru a face Rusia să plătească pentru acţiunile pe care le-a întreprins până acum în această ţară”, a declarat preşedintele american, Barack Obama, ieri, la sosirea la Haga. Occidentul consideră Crimeea parte a teritoriului Ucrainei şi a adoptat sancţiuni economice şi politice împotriva Rusiei, după anexarea peninsulei. La Haga a început, ieri, summitul dedicat securităţii nucleare, în prezenţa a 50 de şefi de stat şi de guvern, între care preşedintele american, Barack Obama, cancelarul Germaniei, Angela Merkel, preşedintele chinez, Xi Jinping, şi ministrul rus de Externe, Serghei Lavrov. Summitul este dedicat prevenirii terorismului nuclear. De pe ordinea de zi nu au lipsit, însă, discuţiile despre situaţia din Ucraina.

UCRAINA ÎŞI RETRAGE TRUPELE DIN CRIMEEA Autorităţile de la Kiev au decis ieri să-şi retragă trupele din Crimeea, a anunţat preşedintele interimar ucrainean, Oleksandr Turcinov, în contextul în care majoritatea bazelor ucrainene din peninsulă se află sub controlul Rusiei. Anunţul lui Turcinov marchează o schimbare de poziţie a autorităţilor ucrainene, care au autorizat anterior militarii să deschidă focul pentru a-şi apăra bazele din Crimeea.

Ministrul rus al Apărării, Serghei Şoigu, se află în Crimeea, pentru a inspecta instituţiile militare. Ministrul este primul oficial de rang înalt de la Moscova care merge în peninsula ucraineană de la anexarea ei de către Rusia. În ultimele zile, forţele ruse au preluat fără luptă şi aproape în totalitate controlul bazelor ucrainene din peninsulă. Şoigu s-a întâlnit cu ofiţeri ucraineni raliaţi Rusiei şi le-a garantat că vor putea beneficia de toate avantajele sociale ale militarilor ruşi şi vor servi în orice regiune a ţării. El le-a cerut, de asemenea, oficialilor militari ruşi aflaţi la faţa locului să aibă grijă să recupereze şi să facă inventarul tuturor armelor disponibile în unităţile ucrainene. Ministrul, care s-a întâlnit deja cu oficiali ai autorităţilor locale pro-ruse, a inspectat instalaţiile Flotei ruse la Marea Neagră, cu sediul la Sevastopol.