Cancelarul Germaniei a prezentat, ieri, proiectele Guvernului său, acordând prioritate principiului dreptăţii sociale, în special prin îmbunătăţirea sistemului pensiilor şi prin introducerea salariului minim pe economie, elemente menite să consolideze statul asistenţial. Într-un discurs de aproape o oră rostit în Parlament, Angela Merkel a prezentat priorităţile celui de-al treilea guvern pe care îl va conduce, rezultatul coaliţiei Uniunii Creştin-Democrate cu social-democraţii. „Noul guvern va pune oamenii în centrul acţiunilor sale”, a afirmat cancelarul Merkel, enumerând proiectele pentru reforma pensiilor, introducerea salariului minim, dubla naţionalitate şi ameliorarea sistemului energetic. Cancelarul conservator a făcut referire de mai multe ori şi la conceptul economiei sociale de piaţă, care îmbină libertatea antreprenorială cu elemente ale unui stat asistenţial puternic.

Reforma sistemului pensiilor va costa 60 de miliarde de euro până în anul 2025, însă Angela Merkel a oferit argumente care ţin de „umanitate”, căutând să corecteze derivele apărute pe piaţa germană a muncii. „Umanitatea unei societăţi se manifestă în modul în care sunt trataţi cei mai slabi, vârstnicii şi bolnavii”, a subliniat cancelarul. Recunoscând existenţa “unei feţe sumbre” a reformelor, necesare în opinia sa, efectuate de către guvernele precedente cu scopul flexibilizării pieţei muncii, Angela Merkel a declarat că marea coaliţie va continua să aducă măsuri de corecţie, anunţând introducerea unui salariu minim de 8,50 euro în ţară, de la începutul lui 2015. “Nicio persoană care are inimă nu poate să respingă ideea unui salariu minim. Însă fiecare persoană care are inimă trebuie să se asigure că aspiraţia legitimă la o remuneraţie decentă nu conduce către şomajul oamenilor care au deja un loc de muncă”, a declarat aceasta, foarte aplaudată. A mai citat şi limita perioadei de muncă interimare la cel mult 18 luni şi o viitoare obligaţie de a plăti pentru persoanele aflate, în acest stagiu, la acelaşi nivel cu salariaţii care dispun de contracte pe termen lung.

Germania a fost criticată în mod frecvent pe scena internaţională pentru că a strâns prea mult cureaua în ultimii ani. Măsurile cu caracter social se află în centrul contractului de coaliţie, semnat în luna decembrie de către conservatorii lui Merkel cu social-democraţii vicecancelarului Sigmar Gabriel. Tot mai multe ţări fac presiuni ca Germania să înceapă să cheltuie banii pe care îi are în conturi. Printre cei mai vehemenţi critici se numără ministrul elen al Afacerilor Externe şi vicepremierul Evangelos Venizelos, care a îndemnat Franţa “să-şi joace rolul” faţă de Germania în UE, într-un discurs, marţi seara, la Atena. Evangelos Venizelos a apreciat că “echilibrul UE este echilibrul între Berlin şi Paris”. A afirmat că în Europa este nevoie de idei noi, dar “o alternativă nu poate să apară dacă Franţa nu-şi joacă rolul, iar axa Berlin-Paris, în termeni de economie şi dezvoltare, nu funcţionează”.

Întrebat dacă a făcut aceste declaraţii din curtoazie faţă de publicul său, în mare parte francez, Evangelos Venizelos a insistat că este vorba de “o remarcă politică, pentru viitorul Europei şi restabilirea raportului de forţe interne”. “Recunoaştem rolul Germaniei, dar Franţa ar trebui să fie mai activă, mai prezentă”, a adăugat liderul elen. Germania s-a arătat foarte fermă în soluţionarea crizei din Grecia, fapt ce a avut drept consecinţă accentuarea unor sentimente de respingere din partea unor greci faţă de Berlin şi UE în general, în contextul în care la sfârşitul lui mai sunt prevăzute alegeri europene. În contextul în care Grecia asigură preşedinţia UE în primul semestru, ministrul elen al Afacerilor Externe a afirmat că ţara sa poate ajunge la o situaţie normalizată.

Perspectivele Greciei nu sunt încă îmbucurătoare. Grecia va organiza, probabil, alegeri parlamentare anticipate până în luna martie a anului viitor, urmând ca acestea să fie câştigate de stânga radicală - Syriza, partid de opoziţie care a afirmat în mod repetat că nu acceptă măsurile de austeritate cerute de zona euro şi FMI, potrivit JPMorgan. Analiştii băncii americane consideră că există o probabilitate de 70% pentru organizarea alegerilor anticipate înainte de luna martie, iar scenariul de bază este ca scrutinul să fie organizat în a doua jumătate a acestui an, potrivit portalului elen GreekReporter. Următoarele alegeri parlamentare ar trebui să se desfăşoare în mod normal în 2016, când expiră mandatul actualului Parlament, ales în 2012.

Grecia a convenit două pachete de împrumuturi externe cu zona euro şi FMI începând din 2010, după ce statul elen a pierdut accesul la finanţare la dobânzi sustenabile de pe piaţa internaţională, din cauza îndatorării ridicate. Împrumuturile au fost condiţionate de măsuri dure de austeritate, precum reduceri de salarii, concedieri şi restrângerea cheltuielilor, dar şi de reforme economice şi privatizări.