Cancelarul german şi preşedintele francez Nicolas Sarkozy vor publica duminică, înainte cu o săptămînă de alegerile europene, un text comun în care susţin aspiraţia către “o Europă mai puternică” şi cer o reglementare europeană veritabilă în privinţa crizei economice. În acest text dat publicităţii sîmbătă, care va apărea în Franţa în “Journal du Dimanche” şi în Germania în “Die Welt am Sonntag”, cei doi lideri le cer tuturor europenilor să voteze în alegerile pentru Parlamentul European. Aceştia vor “o Uniune Europeană care să asculte cetăţenii, care să inoveze, să dinamizeze, o Uniune solidă şi unită în lume, respectînd în acelaşi timp diversitatea statelor membre”. Constatînd că “datoria publică actuală este o povară prea mare pentru a fi transmisă generaţiilor viitoare”, cei doi lideri afirmă că “trebuie găsită calea finanţării publice care să poată fi susţinută imediat ce va fi depăşit momentul decisiv al acestei crize”.

La aproape două luni de la summit-ul G20 de la Londra, Comisia Europeană prezintă miercuri propunerile de consolidare a supravegherii băncilor, noua etapă în eforturile sale de ameliorare a reglementării financiare în faţa crizei. Referindu-se la noul referendum care urmează să fie organizat în Irlanda, după eşecul celui din iunie 2008, cei doi oficiali se declară din nou dispuşi să acţioneze pentru adoptarea unui acord politic privind unele garanţii cerute de Irlanda pentru consiliul european din iunie, afirmînd că au încredere că irlandezii vor alege Europa. Îşi reafirmă opoziţia faţă de intrarea Turciei în UE, fără a cita însă numele acesteia, dînd asigurări că “pentru a putea acţiona, UE are nevoie de frontiere. O extindere nelimitată nu este posibilă”. În ceea ce priveşte lupta împotriva încălzirii climatice, cei doi lideri vor să se ajungă, la summit-ul mondial privind clima de la Copenhaga din decembrie, la un acord mondial pe măsura mizei.

Opoziţia spaniolă de dreapta este favorită în faţa socialiştilor la alegerile pentru Parlamentul European (PE), potrivit rezultatelor a trei sondaje date publicităţii duminică, cu un avans cuprins între două şi patru puncte procentuale. Cele trei studii, efectuate pe un eşantion de cel puţin 1.000 de persoane în perioada 25 - 28 mai, indică un record al absenteismului, rata de participare fiind estimată între 38 şi 45%, departe de scorul de 60% din 1987, 1994 sau 1999. Sondajele arată că spaniolii nu sînt foarte interesaţi de această campanie electorală, fadă şi dominată de teme politice interne. O rată mare a absenteismului se prefigurează şi în Bulgaria unde doar 35% dintre cetăţenii cu drept de vot intenţionează să participe la alegerile europene din 7 iunie, deşi peste jumătate dintre ei consideră acest scrutin important, asigurînd astfel intrarea în PE a cinci partide, Cetăţenii pentru Dezvoltarea Europeană a Bulgariei cu cinci sau şase mandate, Coaliţia pentru Bulgaria cu patru sau cinci mandate, Mişcarea Turcă pentru Drepturi şi Libertăţi cu trei sau patru mandate, partidul naţionalist Ataka cu unul sau două mandate şi Coaliţia Albastră cu un mandat. Sondajul arată că 50% dintre alegători vor vota pentru un partid, nu pentru o persoană.

Situaţia este plină de speranţă în Irlanda, unde Partidul Libertas nu va cîştiga alegerile europene ceea ce ar fi un uriaş pas înapoi în campania sa împotriva Tratatului de la Lisabona. Libertas, care se prezintă drept un partid paneuropean cu candidaţi în întreaga UE, a condus campania ce a dus la respingerea Tratatului de la Lisabona în Irlanda, în iunie 2008. Irlanda va organiza un al doilea referdnum la toamnă, dar liderul Libertas, Declan Ganley, a spus că nu va conduce noua campanie decît dacă va cîştiga un loc în PE. Un sondaj publicat de “Irish Times” arată că susţinerea pentru Declan Ganley în circumscriptia din nord-vestul Irlandei rămâne la 9%, în timp ce ceilalţi candidaţi irlandezi ai Libertas sînt şi mai departe de a obţine locuri în alegerile din 5 iunie.

Liderul Partidului Conservator britanic, David Cameron, a anunţat sîmbătă, la Varşovia, înfiinţarea în cadrul noului Parlament European a unui grup antifederalist, împreună cu partidul conservator polonez Dreptate şi Justiţie şi dreapta liberală cehă. Ar fi pentru pentru prima dată de la extinderea UE, cînd un grup puternic de centru-dreapta va fi înfiinţat în PE şi va constitui o alternativă faţă de ideile federaliste.