Cancelarul german Angela Merkel și-a exprimat marți sprijinul pentru apelul președintelui palestinian, Mahmoud Abbas, la încetarea politicii israeliene de colonizare în Cisiordania și la reluarea procesului de pace care trenează în Orientul Mijlociu, relatează AFP. Vizita lui Abbas la Berlin face parte dintr-un turneu internațional menit să asigure sprijin pentru un vot la ONU pentru condamnarea politicii israeliene de colonizare și pentru lansarea unui apel către prim-ministrul israelian, Benjamin Netanyahu, de a înceta această politică. "Sunt critică în ceea ce privește politica colonizării", a declarat Merkel în cadrul unei conferințe de presă comune cu Abbas. Cancelarul german a descris construirea de colonii drept "contraproductivă" în demersul de a ajunge la o soluție cu două state pentru a pune capăt conflictului israeliano-palestinian. Totuși, Merkel nu a spus dacă Germania va sprijini la ONU o rezoluție propusă de palestinieni. De asemenea, cancelarul a reacționat prudent la inițiativa franceză de a găzdui o conferință de pace internațională privind Orientul Mijlociu în următoarele luni. "Bineînțeles, trebuie să fie o inițiativă largă, care să includă participarea tuturor actorilor majori", a spus Angela Merkel.

Luni, în urma unei vizite la Moscova, Abbas a obținut sprijinul președintelui rus, Vladimir Putin, pentru organizarea conferinței de la Paris. În 2011, SUA au blocat folosindu-și dreptul de veto o rezoluție similară a ONU care condamna politica de colonizare a Israelului. În cadrul conferinței de presă susținute alături de Angela Merkel, Abbas a declarat că face din nou demersuri pentru o rezoluție a ONU "în speranța că îl poate convinge pe prim-ministrul Netanyahu să pună capăt acestei politici și să deschidă calea pentru o soluție cu două state". "Nu există nicio altă cale", a spus el.

Între timp, ministrul palestinian de Finanțe, Shukri Bishara, s-a aflat la Bruxelles pentru a asista la convorbirile unui grup de coordonare a donatorilor despre economia palestiniană și progresul reformelor. Așa-numitul Ad Hoc Liaison Committee (AHLC), care există din 1993, are drept scop susținerea construirii de instituții palestiniene pentru pregătirea viitorului stat. "Suntem preocupați că în aceste zile vedem tot mai mult o realitate cu un singur stat dezvoltându-se în teren și este foarte important să ieșim din impas și să ne întoarcem la procesul politic", a declarat presei ministrul norvegian de Externe, Borge Brende, care prezidează AHLC. "Evoluțiile din teren, inclusiv extinderea colonizării, reprezintă o provocare fundamentală pentru o soluție cu două state și obstacole pentru dezvoltarea economiei palestiniene", a afirmat la rândul ei șefa diplomației UE, Federica Mogherini, vorbind despre "episoade de violență inacceptabile". "UE recunoaște Israelul în frontierele sale de dinainte de 1967, indiferent de revendicările Guvernului asupra altor zone, până când se va ajunge la o soluție finală", a spus Mogherini, la două zile după ce Netanyahu a proclamat că "Înălțimile Golan vor rămâne mereu în mâinile Israelului".

În 1967, Israelul a cucerit de la Siria o parte din platoul stâncos care se află și la frontiera cu Liban și Iordania. Israelul a anexat acest teritoriu în 1981, însă decizia nu a fost recunoscută la nivel internațional. Brende a mai spus că discuțiile din cadrul AHLC sunt menite să le reamintească donatorilor să-și îndeplinească angajamentele financiare asumate pentru reconstrucția Fâșiei Gaza după războiul din 2014 cu Israelul. Banca Mondială a avertizat luni că donatorii internaționali nu reușesc să-și îndeplinească angajamentele de 3,5 miliarde de dolari, până în prezent fiind strânși doar 1,4 miliarde de dolari. De asemenea, AHLC a subliniat importanța unei "politici fiscale sănătoase" în Palestina și necesitatea ca Israelul să-i permită acesteia să introducă măsuri generatoare de venit, a mai spus ministrul norvegian de Externe.