Cancelarul german Angela Merkel a insistat sâmbătă ca Europa să își accelereze lupta împotriva imigrației ilegale prin înmulțirea acordurilor de expulzare în țările de origine a celor cărora li se respinge dreptul de azil, relatează AFP.

"Vrem să stopăm imigrația clandestină, respectându-ne în același timp responsabilitățile umanitare", a declarat Merkel la capătul unei reuniuni regionale la Viena, la care au luat parte reprezentanți din zece țări de pe ruta balcanică a migrației.

"Este necesar să semnăm acorduri cu țări terțe, în special din Africa, dar și cu Pakistan și Afganistan, pentru a deveni clar că cei care nu au dreptul să rămână în Europa sunt trimiși înapoi în țările lor de origine", a adăugat cancelarul german.

'Ruta Balcanilor', care pornește din Grecia și are ca destinație Europa de Vest, a fost folosită de zeci de mii de imigranți până în martie. Sute de imigranți încearcă în continuare zilnic să treacă frontierele, care acum sunt însă puternic supravegheate sau chiar închise cu garduri de sârmă ghimpată.

Conform Înaltului Comisariat al ONU pentru Refugiați (UNHCR), peste 300.000 de imigranți și refugiați au traversat în 2016 Mediterana pentru a ajunge în Europa, în principal în Italia, o cifră mult sub cea înregistrată în primele nouă luni din 2015 (520.000), însă peste cea din 2014 (216.054).

Închiderea 'rutei Balcanilor' și semnarea unui acord controversat între UE și Turcia, în martie, au dus la scăderea numărului de imigranți ajunși în Europa prin Mediterana.

Premierul grec Alexic Tsipras, prezent de asemenea la reuniunea din capitala austriacă, a pledat pentru solidaritate europeană față de țara sa, unde circa 60.000 de solicitanți de azil sunt blocați din martie.

În acest sens, Merkel a deplâns faptul că sistemul de relocalizare în Uniunea Europeană a refugiaților ajunși în Grecia și Italia este 'prea lent'.

Tsipras a cerut personal european suplimentar pentru a întări serviciile elene de azil, copleșite de numărul mare de proceduri de gestionat, așa cum au promis statele membre în ultimele luni.

Îngrijorat de riscul ca acordul cu Ankara să cadă, iar afluxul de imigranți spre insulele grecești să se reia, premierul elen a insistat ca UE să își respecte angajamentele față de Turcia, invocând necesitatea punerii în aplicare a liberalizării regimului de vize pentru cetățenii turci, o clauză intens dezbătută în interiorul UE.

Tot la finalul reuniunii de la Viena, cancelarul austriac Christian Kern a anunțat că țările de pe ruta balcanică au convenit că trebuie întărite controalele la frontiera externă a UE, transmite și DPA.

Participanții la întâlnire au discutat despre o posibilă extindere a misiunii UE de control la frontiere, Frontex, în regiune, în contextul în care 50.000 de persoane au reușit să ajungă în Germania de la mijlocul lunii februarie, deși ruta balcanică este închisă, a spus Kern.

El a adăugat că liderii au discutat despre accelerarea procedurilor de azil în Grecia pentru a reduce numărul persoanelor blocate în această țară și despre încheierea de acorduri de repatriere cu țările africane pe modelul înțelegerii UE-Turcia.

"Trebuie să recâștigăm controlul asupra programului nostru extern. Noi trebuie să fim cei care decidem cine vine în Europa, nu rețelele de traficanți", a mai spus cancelarul austriac.