Oamenii pot percepe mesajele subliminale, în special dacă acestea sînt negative. În trei experimente efectuate la University College din Londra, participanţilor li s-au arătat, pentru scurt timp, anumite cuvinte şi li s-a cerut să le clasifice drept emoţionale sau neutre. Studiul, publicat în revista ”Emotion”, a stabilit că persoanele care reacţionează la mici indicii sînt capabile să evite pericolul. În plus, oferirea de indicii poate fi utilă în cadrul strategiilor de marketing. Cu toate acestea, cei care critică astfel de experimente susţin că nu există probe care să ateste că mesajele subliminale ar funcţiona şi în afara laboratoarelor.

În 1957, un cercetător în domeniul marketing-ului, James Vicary, susţinea că un mesaj transmis repetitiv pe un ecran de cinema din New Jersey i-a determinat pe spectatori să achiziţioneze mai multă mîncare şi băutură, apreciind că este vorba de ”publicitate subliminală”. Un an mai tîrziu, Marea Britanie, SUA şi Australia au interzis publicitatea subliminală şi, în 1962, Vicary a recunoscut că a falsificat rezultatele testului. În 1974, deşi nu existau indicii că mesajele subliminale ar fi fost utilizate, ONU a apreciat că acestea reprezintă o ameninţare la adresa drepturilor omului. În 1985, Joe Stuessy a declarat în faţa Senatului SUA că trebuie făcute cercetări amănunţite în ceea ce priveşte mesajele transmise prin intermediul muzicii heavy metal. Cinci ani mai tîrziu, formaţia Judas Priest este dată în judecată de părinţii unui băiat care s-a sinucis după ce a ascultat melodiile formaţiei. La momentul respectiv, membrii Judas Priest au declarat că, dacă ar vrea să facă uz de mesaje subliminale, le-ar cere tinerilor să achiziţioneze mai multe discuri.

În cadrul testelor recente, la care au participat 50 de subiecţi, profesorul Nilli Lavie, de la University College Londra, le-a arătat acestora o serie de cuvinte pe un monitor de computer. Fiecare cuvînt apărea pe ecran pentru doar o fracţiune de secundă, timp insuficient pentru ca acesta să fie citit în mod conştient. Cuvintele erau fie pozitive, cum ar fi ”bucuros”, ”floare” sau ”pace”, fie negative (”agonie”, ”disperare”, ”crimă”), fie neutre (”cutie”, ”ceainic”, ”ureche”). După fiecare cuvînt, participanţii urmau să aleagă în care categorie se încadra acesta şi să menţioneze cît de convinşi sînt de alegerea făcută. Cercetătorii au descoperit că participanţii au răspuns cu o mai mare acurateţe atunci cînd a fost vorba de cuvintele negative, chiar şi atunci cînd nu erau extrem de convinşi de alegerea făcută. Astfel, ei au încadrat în categoria corectă 66% dintre cuvintele negative şi 50% dintre cele pozitive. ”Am demonstrat că oamenii pot percepe valoarea emoţională a mesajelor subliminale şi am demonstrat că oamenii sînt mai influenţaţi de cuvintele cu sens negativ. În mod clar, există o serie de avantaje evoluţionare în reacţia rapidă la informaţiile emoţionale. Nu putem aştepta să intervină conştiinţa cînd vedem pe cineva alergînd cu un cuţit în mână spre noi sau cînd conducem prin ploaie şi ceaţă şi vedem un semn de pericol”, a declarat Nilli Lavie.

Publicitatea subliminală nu este permisă la televiziunile din Marea Britanie. Levie spune că studiile sale ar putea fi aplicate şi în campaniile de marketing. ”Cuvintele negative au un impact mai rapid, astfel încît formulări de tipul «Kill Your Speed» (elimină viteza) ar putea fi mai eficiente decît «Slow Down» (încetineşte)”, a adăugat ea. Realizarea studiului a fost finanţată de Wellcome Trust.