Încrederea în profesorii din România este foarte mică. Realitatea aceasta este confirmată de un studiu care arată că țara noastră este pe ultimul loc în Europa la încrederea în profesori. Studiul realizat de Fundația România Business Leader (RBL) și D&D Research a evaluat respectul copiilor față de dascăli, iar concluziile au fost de-a dreptul triste și îngrijorătoare căci nici măcar părinții care sunt de profesie dascăli nu-și mai îndeamnă copiii spre această meserie.

Factorii care par să duc la această situație sunt și locul ocupat de învățători și profesori în topul ocupațiilor, dar și nivelul salariului acestora. Datele cercetării arată și că părinții îi consideră pe profesori la fel de importanți precum medicii, dar aceștia se poziționează singuri pe ultimele locuri (11-12 din 13), alături de bibliotecari. „O majoritate relativă a respondenților consideră actul de educație drept o prestație de servicii publice oarecare, în vecinătatea funcționarului public. Nu o văd ca pe o meserie de vocație care ar trebui remunerată în funcție de performanță și să se bucure nu numai de încredere, ci și de respectul cuvenit altor meserii de vocație, precum cea de doctor“, a declarat Dragoș Neacșu, membru al consiliul director al RBL.

Studiul indică faptul că, în momentul de față, meseria de profesor este indezirabilă în România. Jumătate dintre profesorii care au participat la sondaj spun că nu și-ar încuraja proprii copii să devină profesori. De asemenea, doar o treime dintre părinți nu și-ar direcționa copiii să urmeze o carieră în învățământ. Referitor la salarii, 86% dintre participanți consideră că salariile profesorilor sunt prea mici, dorindu-și ca veniturile la intrarea în învățământ să crească cu 75-100%. „Un profesor bun va forma bine toți copiii, indiferent de dotările clasei, programă școlară sau numărul de copii din clasă. Creșterea salariului de intrare în sistemul de învățământ la un nivel de 2.500-3.000 lei net (cât înseamnă o creștere de 75-100% față de salariul actual de intrare-n.r.) va face ca venitul unui profesor debutant să fie competitiv pe piața muncii și să atragă tineri cu vocație în sistemul de educație românesc. Astfel, munca profesorilor performanți va fi cu adevărat valorizata de societate“, a explicat Mariuca Talpeș, membru al consiliul director al RBL și manager Intuitext.

Realizatorii studiului mai arată că, în România, cheltuieli publice cu educația au depășit (cu puțin) 4% din Produsul Intern Brut (PIB), doar de două ori din 1990 până în prezent, cu toate că legea nr. 1/2011 prevede că România să aloce anual minim 6% din PIB pentru educație.

În bugetul României pentru 2018, procentul alocat este de sub 3%, iar cifrele comparative ale Eurostat arată că, în 2014, România era singură țara din Uniunea Europeană care aloca sub 3% din PIB pentru educație, în condițiile în care media europeană depășea 5 procente din PIB.