MĂSURI ANTI-COMUNISM Chiar și după aproape 25 de ani de la Revoluție, crimele comunismului continuă să șocheze lumea, motiv pentru care la București este organizat, în aceste zile, Congresul Asociației Internaționale a Foștilor Deținuți Politici și Victime ale Comunismului din Europa de Est (INTERASSO). La acest eveniment participă reprezentanți din toate țările europene care, în trecut, au avut de suferit în urma regimurilor totalitare. Cu această ocazie, președintele Fundației Române pentru Democrație, Emil Constantinescu, va propune adoptarea unei rezoluții care să taxeze dur toate lucrurile care au legătură cu comunismul. „Vrem să obţinem o declaraţie prin care parlamentarii români să impună condamnarea nu numai a crimelor comunismului, ci şi a ideologiei sale. Acest lucru este foarte important”, a declarat Constantinescu.

ÎNTREBĂRI ȘI RĂSPUNSURI Fostul șef de stat a afirmat că rezoluţia ar urma să fie trimisă la Parlamentul European și adoptată în 23 august, de Ziua europeană a victimelor totalitarismului. Cu toate că Emil Constantinescu a fost întrebat de ce în timpul mandatului său de președinte nu au fost aduși în instanță torționarii comuniști, el a declarat că acest lucru a fost mai puțin important și că a preferat să promoveze foștii deținuți politici. ”În 1996 s-a întâmplat o schimbare radicală. Preşedinte al Camerei Deputaţilor a devenit un fost deţinut politic - Ion Diaconescu, preşedintele Senatului, un alt fost deţinut politic - Ionescu-Quintus. L-am numit ministru al Informaţiilor pe Sorin Botez, fost deţinut politic torturat la Aiud. Când s-a înfiinţat Avocatul Poporului, l-am numit pe Paul Mitroi, fost deţinut politic pentru revolta studenţilor din 1956. Inclusiv comisiile de supraveghere ale SRI şi SIE au fost conduse de foşti deţinuţi politici", a declarat fostul președinte.